Cătălin Predoiu a fost luat la întrebări, miercuri, despre reducerea atribuțiilor Secției pentru procurori a CSM prin transferarea acestora procurorului general – în prezent Gabriela Scutea, care cel mai probabil va fi numită pentru un nou mandat de 3 ani la șefia Parchetului General, de către președintele Klaus Iohannis.
Amintim că șeful statului a ignorat avizul negativ al Secției atunci când a numit-o pe Scutea în primul mandat de procuror-șef al PÎCCJ, propusă de Predoiu pe vremea când era ministru în Guvernul PNL condus de Ludovic Orban – pe care Iohannis îl supranumise „Ludovic Întâiul”.
Iohannis le-a numit procuror-șef pe Gabriela Scutea și Giorgiana Hosu, în ciuda avizului negativ al CSM
VIDEO. Iohannis justifică în mod surprinzător numirea șefilor de parchete: Avizul CSM-ului mi s-a părut parţial destul de superficial
Predoiu a „rezolvat” problema eliminând din proiectele de modificare a legilor Justiției – adoptate de Guvern în ședința de miercuri – mai multe atribuții ale Secției pentru procurori a CSM, între care cele privind detașarea procurorilor incomozi.
Într-o scrisoare deschisă, Asociația Formului Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor au făcut apel la Comisia Europeană să se implice „pentru a reda speranța magistraților care acționează cu bună-credință că valorile statului de drept nu au dispărut încă în România”.
Printre altele, în scrisoare se reclamă „lărgirea nejustificată a sferei de influență a Procurorului General al României în privința numirii/revocării procurorilor la DNA și DIICOT, detașării și delegării procurorilor în funcții”.
„Detașarea și delegarea procurorilor în funcții trebuie să fie de resortul Secției pentru procurori a CSM, cât timp există o atare structură, parte a autorității constituționale care garantează independența justiției. De asemenea, potrivit noului proiect, regulamentele de ordine interioară aprobă prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu avizul consultativ al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. O atare prevedere afectează rolul Secției pentru procurori a CSM”, au reclamat cele trei asociații de magistrați.
DOCUMENT. Guvernul a aprobat proiectele legilor Justiției. Ciucă: „Vom ieși de sub monitorizarea MCV” (menținută prin modificările PSD-ALDE-UDMR)
Iată și răspunsul lui Predoiu:
„Înainte de a avea aceste atribuții, procurorul general le avea, deci au fost modificări succesive ale legii. Așa cum am spus și în preambulul ședinței de guvern, noi am încercat să găsim un punct de echilibru în orice instituţie pe care am abordat-o în aceste proiecte; inclusiv în relaţia Minister Public – procuror general – Secţia de procurori a CSM am căutat să găsim acest echilibru între atribuţii, alocând procurorului general acele atribuţii care ţin de operaţionalitatea sistemului.
Procurorul general este răspunzător de modul în care funcţionează Ministerul Public, prin urmare trebuie să aibă la dispoziţie şi pârghiile necesare în acest scop. Nu secţia de procurori a CSM este răspunzătoare pentru activitatea operaţională de zi cu zi a Ministerului Public. Deci pârghiile privind funcţionalitatea, managementul eficient al Ministerului Public trebuie să fie la cel care coduce Ministerul Public şi la cel care răspunde pentru activitatea Ministerului Public.
Dar, o privire obiectivă şi netarată de procese de intenţie ar constata uşor faptul că între cele două instituţii, procuror general, pe de-o parte, şi Secţia de procurori a CSM, pe de altă parte, există un echilibru bine alcătuit, după părerea noastră”.
O altă reclamaţie, a procurorului militar Bogdan Pârlog, co-președinte al Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, se referă la faptul că, prin noile reglementări, procurorii şefi ai parchetelor, curţilor de apel şi preşedinţii curţii de apel vor fi cei care vor controla discreţionar promovările pe post şi astfel se va întări sistemul clientelar şi descentralizarea. „Nu mai există examen meritocratic, sistemul este acum în două etape, spune acest procuror: va rămâne promovarea pe post, dar va dispărea promovarea efectivă. Adică nu va mai fi pe bază de examen”.
Întrebat pe acest aspect, Cătălin Predoiu a spus: „Resping categoric această evaluare. Discreţionar presupune absenţa oricăror criterii, ori aceste criterii există în lege. Pe de altă parte, promovarea aceasta în două etape este venită tot ca o propunere din partea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că stimulează promovarea efectivă în dauna promovării pe loc. Sunt termeni tehnici care sunt cunoscuţi celor de specialitate din sistem.
Una din marile probleme, în acest moment, în sistem, reclamată chiar de către reprezentanţii sistemului judiciar, este faptul că prea puţini îşi asumă răspunderea managementului, promovarea efectivă, responsabilităţi în conducerea parchetelor şi a instanţelor. Ori noi ceea ce încercăm este să stimulăm această promovare efectivă, repet, păstrând în lege o serie de criterii pe baza cărora se fac.
Iar în ceea ce priveşte evaluarea, până la promovarea efectivă, este bazată pe examene serioase. Nici nu se pune problema ca, într-o funcție de conducere, să fie numit un judecător sau un procuror care nu a parcurs în prealabil profesional toate etapele, inclusiv examenele la care se face referire. De altfel, opinia aceasta este singulară, dacă veți vedea și propunerile care au venit și se regăsesc în avizul CSM, dacă tot l-ați citit, din partea reprezentantului legitim al sistemului judiciar”.
Predoiu nu se „hazardează” cu termene privind ridicarea MCV
„Nu mă hazardez să fac astfel predicţii. Noi avem calendarul nostru intern de adoptare a acestor prevederi, calendar care a fost discutat cu Comisia Europeană. Este atributul nostru, noi l-am stabilit intern în discuţii cu CSM, în discuţii în coaliţie. În funcţie de agenda Guvernului şi Parlamentului, ne dorim să adoptăm acest proiect în termenele pe care noi ni le-am stabilit. În ce măsură şi când va interveni raportul MCV şi ce va constata el, rămâne o chestiune de discutat şi în niciun caz nu mă hazardez să dau o dată pentru acest obiectiv”, a afirmat ministrul Predoiu.
