Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu (PNL), se disculpă șși arată cu degetul spre Parlament, invocând Legea bugetului de stat pe 2022, prin care au fost alocați bani la MJ pentru majorarea lefurilor magistraților și a pensiilor speciale – care în multe cazuri sunt mai mari decât salariile.
Mai întâi însă, Guvernul Ciucă a propus proiectul de buget, care a fost votat apoi fără rezervă de majoritatea parlamentară PNL, PSD și UDMR.
Predoiu arată că pentru aceste majorări s-au alocat prin bugetul de stat aproximativ 80 de milioane de lei.
Cu toate acestea, el a semnat pe furiș, în penultima zi a anului trecut, Ordinul 6245/c prin care, Valoarea Sectorială de Referinţă (VSR) – în funcție de care se calculează salariul în justiţie – crește de la 465 de lei la 605 lei – cu 20%.
Implicit, vor crește și pensiile speciale, dat fiind că acestea sunt raportate la drepturile salariale aflate în plată.
Predoiu a majorat pe furiș pensiile speciale și salariile magistraților, pentru 2022
După scandalul mediatic izbucnit după demascarea sa, ministrul Justiției a transmis, luni seară, un comunicat în care arată cu degetul spre Parlament, dar și spre instanțele de judecată care, susține el, îl obligă să mărească salariile și pensiile magistraților.
Consecința acestor necorelări a fost apariția a sute de decizii definitive pronunțate de instanțe, inclusiv ICCJ, care au impus cu obligativitatea interpretării definitive aplicarea unui coeficient salarial în întreaga familie ocupațională Justiție. Inclusiv CCR a fost sesizată și s-a pronunțat în acest sens. MJ nu poate ignora aplicarea unei hotarâri judecătorești definitive care i se adresează obligatoriu. Neaplicarea cu bună știință a unei astfel de hotărâri ar fi pedepsită de lege.
Aceste hotărâri definitive „au impus emiterea ordinului ministerial care nu face altceva decât să prescrie ordonatorilor secundari și terțiari aplicarea legilor așa cum au fost ele interpretate prin hotărâri definitive, inclusiv ale ICCJ și ale CCR.
La rândul lor, instanțele, nu au majorat salariile prin decizii, ci au făcut o corectă aplicare a reglementărilor în ansamblu. De aceea, dacă există o problemă, ea rezidă în necorelările legislative.
MJ a procedat la emiterea acestui ordin pe baza prevederilor legii bugetului de stat, prin care i s-au alocat fonduri în acest sens. În acest fel, MJ a evitat plata unor sume majorate de dobânzi, penalități, cheltuieli judiciare și de executare silită.
Fondurile alocate au fost de aproximativ 80 milioane lei. În 2021, când nu s-a procedat în acest fel, fondurile cheltuite au fost sensibil mai mari, din cauza acestor cheltuieli colaterale, de sute de milioane.
OUG 20/2016 a introdus în sistemul ocupațional justiție un nou VRS, de 605 lei, dar limitat numai la o clasă din familia ocupațională, respectiv la serviciile de probațiune.
Această prevedere a condus la declanșarea unor valuri de procese, motivate de faptul că drepturile salariale ale altor clase din aceeași familie ocupațională, Justiție, sunt greșit calculate.
Prin Decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 s-a admis excepția de neconstituționalitate a art.31 alin.(11) din OUG nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, și s-a reținut că „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare care trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive sau irevocabile/definitive urmează să se stabilească prin raportare la aceeași funcție, grad, gradație, vechime în muncă și în specialitate, aceleași condiții de studii, din cadrul întregii categorii profesionale, respectiv familii ocupaționale, indiferent de instituția sau autoritatea publică”. Pe scurt, CCR a stabilit implicit că VRS 605 trebuie extins la toată familia ocupațională Justiție.
De asemenea, prin Decizia nr. 55/2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei s-a stabilit că VRS 605 vizează pe toți ordonatorii principali de credite din sistemul judiciar. Decizia a dezlegat cauza privind examinarea sesizării formulate de Curtea de Apel Piteşti – Secţia I civilă în Dosarul nr. 757/90/2020 în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, în considerarea căreia, „analiza jurisprudenţei naţionale relevă, (…) că deja au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti definitive, care au recunoscut dreptul magistraţilor la o indemnizaţie calculată pe baza valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei, incidentă în cadrul familiei ocupaţionale “Justiţie” şi care îi vizează pe toţi ordonatorii principali de credite din acest sistem”.
Cătălin Predoiu a declarat luni seară, la Profit TV, că „avem de lucrat la calitatea legiferării”.
„Când din Parlament ies legi necorelate, apare calea pentru procese şi tensiuni inerente între categorii de salariaţi”, a spus el.
Predoiu a recunoscut că „s-a ajuns la situaţii de pensii în plată mai mari decât salariul”, dar a insistat că pensiile din sistemul de justiţie sunt pensii ocupaţionale, nu speciale. Adică doar o mică parte din cuantumul acestora este pentru contributivitate.
Salariile din justiție, înaintea majorării cu 20%
- Judecător 13.369 lei
- Procuror 13.473 lei
- Grefier 5.232 lei
- Personal conex 2.988 lei
- Consilieri probațiune 4.985 lei
