UPDATE: Gorghiu, autoarea Legii „fugarilor”, se disculpă după ce ÎCCJ a atacat-o la CCR: „Aceasta a fost pârghia pe care am identificat-o”
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Corina Corbu, a atacat la Curtea Constituțională (CCR) Legea „fugarilor”, înainte ca actul normativ să fie promulgat de președintele Klaus Iohannis.
În acest fel, Corbu i-a băgat în cofă pe ministra Justiției, Alina Gorghiu – inițiatoarea legii, și pe ministrul Internelor, Cătălin Predoiu – ai cărui subalterni nu au fost capabili să îi oprească pe condamnații de lux să fugă din țară, cel mai recent caz fiind al primarului Cătălin Cherecheș.
Fugarul Cherecheș a trecut „ca prin brânză” prin vama Petea, deși era dat în consemn la frontieră
Cherecheș a fost capturat de polițiștii din Germania, la Augsburg; el se află în arest și urmează să fie extrădat
Corbu a convocat marți seară la ora 20.00 Secţiile Unite ale Instanţei Supreme, înainte de a sesiza CCR.
Argumentul este că „se încalcă dreptul la un proces echitabil, coroborat cu încălcarea dreptului la libertate individuală”.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (PL-x nr.675/2023). Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte prevederile actului normativ indicat, în ansamblul său, Secţiile Unite apreciind că ar fi încălcate prevederile art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii, art. 21 alin. (3) din Constituţia României cu privire la dreptul la un proces echitabil coroborat cu prevederile art. 23 alin. (2) privind dreptul la libertate individuală, precum şi art. 15 alin. (1) şi (2) din Constituţie pivitor la neretroactivitatea legii”, a comunicat ÎCCJ.
Pe 29 noiembrie, Camera Deputaţilor – for decizional – a adoptat legea iniţiată de ministra Justiţiei, Alina Gorghiu, potrivit căruia persoanele condamnate definitiv, care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate, vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.
„Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.
Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.
Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Sorin Oprescu, Dragoş Săvulescu sau Cătălin Cherecheş sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România, care au reuşit să fugă din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.
