Ministrul PNL al Justiției, Cătălin Predoiu, susține că a votat, joi, în CSM, în favoarea desființării Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție (SIIJ), însă nu pentru proiectul său de lege, care zace în sertar de patru luni, ci pentru o inițiativă legislativă depusă de USR în Parlament.
„Am votat pentru aviz favorabil, chiar dacă proiectul comportă observații (tehnice). Ele pot fi îndreptate la Parlament. La fel voi proceda și data viitoare”, a declarat el.
Predoiu a refuzat să elaboreze o Ordonanță de urgență pentru desființarea Secției speciale.
După 3 luni de la preluarea puterii de către Guvernul Orban, deși liderii PNL au susținut la alegerile europarlamentare și prezidențiale că desființarea SIIJ este o prioritate a lor, Predoiu a anunțat, la începutul lunii februarie, că a lansat în dezbatere publică un proiect de lege în ascest sens.
Proiectul zace însă de patru luni în sertarul său de ministru al Justiției, fără a fi depus la Parlament.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, în ședința de plen de joi, pe proiectul de lege privind desfiinţarea Secției speciale de anchetare a magistraților, depus de USR la Camera Deputaţilor.
Au existat 10 voturi împotriva desființării Secției, 8 pentru, iar un vot a fost nul – cel al procurorului general Gabriela Scutea, conform unor surse din CSM, citate de HotNews.ro.
În ședință s-a votat de 3 ori: pentru aviz negativ, pentru aviz pozitiv și pentru aviz pozitiv cu observații.
Parchetul General a trimis către CSM un raport cu observații semnat de Gabriela Scutea, care se declară pentru desființarea acestei secții, dar contestă forma proiectului de lege. Gabriela Scutea a susținut că proiectul este „copy-paste” după proiecte anterioare.
Proiectul de lege pentru desființarea SIIJ a fost depus la Camera Deputaților la începutul lunii mai și este semnat de 40 de deputaţi şi senatori de la USR, dar şi de deputatul neafiliat Ana Birchall, fost ministru al Justiţiei.
Secția specială, înființată prin modificarea Legilor justiției de majoritatea parlamentară PSD-ALDE-UDMR, a devenit operațională în octombrie 2017, printr-o Ordonanță de urgență inițiată de fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader. Ulterior, acesta a elaborat alte două proiecte de OUG, adoptate de Guvernul PSD, prin care a autonomizat Secția specială, scoțând-o de sub autoritatea procurorului general al României.
Inițial, Secția specială a fost condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, însă acesta a fost numit judecător la CCR, la propunerea PSD.
Procuror șef adjunct al secției a fost Adina Florea, propusă de trei ori de Tudorel Toader să fie procuror-șef al DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.
Ulterior, Adina Florea a câștigat concursul la CSM pentru funcția de procuror-șef al Secției, însă candidatura ei nu a fost validată, deoarece mai mulți procurori au boicotat ședințele Secției din cadrul CSM.
Adina Florea s-a retras în 5 decembrie 2019 din procedura de numire la șefia Secției Speciale, după cele 7 încercări eșuate ale fostei șefe a CSM, Lia Savonea, de a o numi în funcția de procuror-șef al acestei secții.
Secția specială a fost criticată de organismele europene GRECO, Comisia de la Veneția, Comisia Europeană – în ultimul raport MCV -, care au cerut desființaerea ei.
În cel mai recent Raport MCV, experții europeni arată că funcționarea Secției speciale a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și pe plan extern că ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică.
De altfel, Adina Florea i-a deschis mai multe dosare penale fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi – care însă a fost aleasă, între timp, procuror-șef al Parchetului European.
