Parchetul General condus de Gabriela Scutea a clasat, miercuri, dosarul „Gerota”, în care era urmărit penal un fost șef din Poliția Română, acuzat că a infectat cu coronavirus mai mulţi pacienţi şi întreg persoanlul de la Spitalul de Urgenţă “Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
Fost director general adjunct al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Nelu Lupu s-a pensionat la vârsta de 55 de ani de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI), în anul 2015.
Ca mulți alți pensionați anticipat de la MAI, el cumulează însă pensia cu un salariu de la stat, fiind angajat la ADP Sector 4, instituție în subordinea Primăriei Sectorului 4 București.
Infectat cu noul coronavirus în luna martie, la începutul pandemiei ajunse în România, Nelu Lupu a fost internat la Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”,după ce a efectuat o călătorie în Israel și a omis să declare că a fost în străinătate.
Spitalul a intrat în carantină pentru o lună de zile, iar toți pacienții au fost mutați în alte unități medicale.
După patru luni de cercetări, fostul șef din Poliția Română a scăpat însă de acuzațiile de zădărnicirea combaterii bolilor și fals în declarații.
Astfel, Parchetul General condus de procurorul general Gabriela Scutea operează încă o clasare, după cea a dosarului în care era cercetat senatorul PNL Vergil Chițac, din cauza căruia au intrat în izolare de lux premierul Orban cu tot Guvernul și Parlamentul.
Senatorul PNL Vergil Chițac, salvat de procurorii lui Scutea după ce a băgat în izolare Parlamentul și Guvernul
Conform unui comunicat al Parchetului General, procurorii au clasat dosarul lui Nelu Lupu cu privire la infracţiunile de zădărnicirea combaterii bolilor şi fals în declaraţii, pe motiv că „nu s-a putut stabili cert, cu argumente ştiinţifice” împrejurarea în care fostul poliţist s-a infectat şi dacă acesta „a fost sau nu sursa infectării cvasi-generalizate” din Spitalul de Urgenţă „Profesor Doctor Dimitrie Gerota”.
„În lipsa altor testări, realizate asupra altor pacienţi, vizitatori, personal medical, anterior sau în perioada internării persoanei vizate, sursa ‘iniţială’ de SARS-COV-2 din Spitalul de Urgenţă Dimitrie Gerota rămâne nesigură, variantele teoretice – imposibil de înlăturat la un nivel de certitudine impus de standardul de probaţiune utilizat în procesul penal – fiind nenumărate. În perioada în care făptuitorul a călătorit în Israel, Israel şi Palestina nu se aflau pe lista zonelor cu transmitere comunitară extinsă pentru care se recomanda carantinare, respectiv autoizolare la domiciliu, motiv pentru care, atât făptuitorul, soţia acestuia, cât şi ceilalţi membri ai grupului organizat cu care a călătorit nu aveau nicio obligaţie în acest sens la întoarcerea în România din Israel. Cercetările au stabilit că nicio persoană dintre cele care au călătorit împreună cu făptuitorul (80 de persoane) nu a fost confirmată cu virusul SARS COV-2, fapt care, alături de alte probe administrate, a dus la excluderea scenariului de infectare cu coronavirus a făptuitorului în cadrul călătoriei în statul Israel”, se arată în comunicatul Parchetului General.
În ceea ce priveşte „Formularul de evaluare a riscului infecţios la internare”, asumat prin semnătură de făptuitor cu ocazia internării la Spitalul „Gerota”, acesta este un document intern şi a fost introdus şi ataşat foii de observaţie clinică generală la iniţiativa medicului epidemiolog, formularul întocmit fiind aprobat la data de 23 iunie 2017 în cadrul Comitetului Prevenire Infecţii Asociate Asistenţei Medicale, scopul principal al acestui formular fiind depistarea existenţei infecţiilor.
Prin Hotărârea CNSSU nr. 3/2020 s-a introdus un chestionar pentru evaluarea riscului de îmbolnăvire cu COVID-19 la pacienţii care se prezintă UPU/CPU/Camera de Gardă, ca măsură specifică în vederea prevenirii şi combaterii răspândirii coronavirusului în cadrul spitalelor.
„Necompletarea conformă a unui astfel de formular, impus prin autoritatea statului, poate constitui elementul material al infracţiunii de ‘zădărnicirea combaterii bolilor’, ceea ce în prezenta cauză nu se aplică, pacientul asumându-şi prin semnătură un formular intern, adoptat anterior apariţiei pandemiei de COVID-19 . Infracţiunea de ‘fals în declaraţii’ presupune ca acţiunea făptuitorului de a declara necorespunzător adevărul să aibă ca scop producerea unei consecinţe juridice, iar potrivit legii sau împrejurărilor declaraţia în sine să servească la producerea acelei consecinţe urmărite. Cercetările efectuate nu au identificat consecinţe juridice produse prin răspunsul neconform oferit de făptuitor”, este concluzia Parchetului General.
