PSD va ataca la Curtea Constituţională a României (CCR) Hotărârea de Guvern privind prelungirea stării de alertă, acuzându-l pe premierul Ludovic Orban de „abuz de putere”, deoarece nu a cerut încuviințarea Parlamentului, considerând că nu mai este nevoie, după ce o primise în urmă cu o lună.
Anunțul a fost făcut, miercuri, de liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu:
“În privinţa stării de alertă, aseară, la ora 21,30, când am primit documentele către publicare şi adresa de înaintare către Parlamentul României, am constatat cel mai mare abuz de putere care a avut loc în România, respectiv ocolirea Parlamentului în ceea ce priveşte restrângerea de drepturi şi libertăţi ale românilor, lucru stipulat explicit în Constituţia României şi în nenumărate decizii ale Curţii – că nu se poate face fără lege în Parlament. În faţa acestui abuz, categoric vom face o trimitere la CCR, respectiv o sesizare”.
Premierul a crezut că fentează majoritatea parlamentară PSD-ALDE Pro România
Premierul Orban a crezut că fentează majoritatea parlamentară PSD-ALDE-Pro România, astfel că nu a mai cerut încuviințarea Parlamentului pe prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă.
Astfel, Orban a transmis doar „spre informare”, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, HG nr 476/2020, adoptată marți. Pretextul său este că starea de urgență a fost încuviințată deja, în urmă cu o lună. În acest fel, Guvernul poate prelungi la infinit starea de urgență.
Președinții Senatului și Camerei deputaților i-au cerut însă printr-o scrisoare, miercuri dimineață, lămuriri. Iar premierul Ludovic Orban le-a trimis „baza legală”.
Argumentele lui Orban de ocolire a votului în Parlament pe HG 476
Astfel, în răspunsul la scrisoare se arată următoarele:
„Procedura invocată pentru care solicitaţi completarea acesteia, în sensul înaintării unei solicitări de încuviinţare, prin raportare la articolul 4 din Legea 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se referă la momentul instituirii stării de alertă, prin raportare la alineatul (3), teza a 2-a: ‘Parlamentul se pronunţă în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în termen de 5 zile de la data solicitării de încuviinţare.
Dacă Parlamentul respinge solicitarea de încuviinţare, starea de alertă încetează de îndată.
În cazul de faţă, raportat la momentul prelungirii stării de alertă, reglementarea specifică este prevăzută la art. 4, alin. (1), teza a 2-a: ‘Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne’.
Astfel, pentru situaţia prelungirii stării de alertă, spre deosebire de momentul instituirii acesteia, în Legea 55/2020 nu este precizată atribuţia Guvernului de a se adresa Parlamentului printr-o solicitare de încuviinţare.
Or, Guvernul României nu poate acţiona în afara cadrului legal aprobat recent chiar de Parlamentul României, respectiv fără ca actele sale să beneficieze de întemeiere în legislaţia în vigoare.
Luând în considerare cadrul legal menţionat, precum şi intenţia Guvernului României de a respecta principiul colaborării loiale între autorităţile statului, am transmis Parlamentului spre informare Hotărârea pentru prelungirea stării de alertă, încuviinţată de Parlament prin Hotărârea 5/2020.
Faţă de calea de urmat în plan parlamentar, ulterior adoptării HG 476/2020, considerăm că este atributul exclusiv al Parlamentului României să evalueze şi să interpreteze prevederile Legii 55/2020, întrucât mecanismul prevăzut cu privire la încuviinţarea stării de alertă a fost rezultatul iniţiativei, dezbaterilor şi deciziei la nivel parlamentar. De altfel, o altă abordare din partea Guvernului României ar reprezenta o interferenţă în activitatea Parlamentului şi o afectare a principiului autonomiei parlamentare”.
În completarea adresei, premierul a ataşat analiza factorilor de risc şi nota de fundamentare care a stat la baza adoptării HG 476/16.06.2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.