CE a impus 8 recomandări suplimentare la cele 12 neluate în seamă de Guvernul și Parlamentul PSD+ALDE.
Raportul MCV privind Justiția și lupta anticorupție din România a fost făcut public marți de Comisia Europeană, la o oră după adoptarea de către Parlamentul European, cu un vot covârșitor, a rezoluției împotriva încălcării statului de drept din România.
La finalul textului găsiți în format PDF “Rezoluția Parlamentului European privind România”.
Raportul MCV este devastator, documentul reprezentând cea mai nefavorabilă evaluare a țării noastre din toată perioada de la intrarea în Uniunea Europeană.
Mai grav este că România a fost decuplată de Bulgaria, care a făcut pași importanți în lupta anticorupți, spre deosebire de România, care s-a întors, practic, în trecut.
Executivul comunitar a stabilit 8 recomandări suplimentare la cele 12 impuse în anul 2017 și neonorate de Guvernul și Parlamentul PSD+ALDE.
Redăm integral precizările CE:
“Comisia Europeană a adoptat astăzi, în contextul mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), cel mai recent raport al său privind progresele înregistrate de România în direcția îndeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciară și combaterea corupției.
Raportul publicat astăzi analizează evoluția situației din noiembrie 2017 până în prezent. În raport se constată că, deși România a întreprins, în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV, unele măsuri în sensul punerii în aplicare a celor douăsprezece recomandări finale emise de Comisie în ianuarie 2017, evoluțiile recente au însemnat un regres față de progresele de până acum și au pus sub semnul întrebării evaluarea pozitivă din ianuarie 2017.
Această constatare este valabilă în special în ceea ce privește independența sistemului judiciar, reforma justiției și combaterea corupției la nivel înalt.
Prin urmare, în raportul de astăzi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandări suplimentare care ar trebui puse în aplicare fără întârziere.
Prim-vicepreședintele Frans Timmermans a declarat: „Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a și readus în discuție unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuții în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Este esențial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce privește combaterea corupției și asigurarea independenței sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetățenilor și al țării, cât și al UE în ansamblul său.”
În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017.
Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani.
Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiției, presiunea la adresa independenței sistemului judiciar, în general, și a Direcției Naționale Anticorupție, în special, precum și o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupției au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil.
Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiției și combaterea corupției.
În această privință, în raport se subliniază faptul că existența unor mijloace de informare în masă libere și pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acțiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupție.
Așadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de președintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârșitul mandatului actualei Comisii.
Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situația actuală.
În acest sens, va fi necesar ca instituțiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și de lupta împotriva corupției, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie și să redea statului capacitatea de a acționa, prin pârghiile sale de control și echilibru, atunci când există riscul unei involuții.
Pentru remedierea situației, se recomandă următoarele măsuri:
1. Legile justiției
- Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
- Revizuirea legilor justiției ținând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât și de cele formulate de Comisia de la Veneția și de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO).
2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar
- Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie.
- Relansarea procesului de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție.
- Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecției Judiciare și numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituții.
- Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere, până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
3. Codul penal și Codul de procedură penală
- Înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
- Relansarea procesului de revizuire a Codului penal și a Codului de procedură penală ținând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției, precum și cu recomandările formulate în cadrul MCV și cu avizul Comisiei de la Veneția.
Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situația și va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună și pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menționa în raportul din ianuarie 2017.
Context
La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare și de verificare pentru a evalua progresele înregistrate de România în raport cu angajamentele asumate în domeniul reformei judiciare și al combaterii corupției. Începând din 2007, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele înregistrate în aceste domenii. Pentru întocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civilă, cu organizațiile internaționale, cu experți independenți și cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei și metodologia MCV s-au bucurat în mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Miniștri, afirmat în concluziile Consiliului publicate după fiecare raport.
În raportul privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a făcut bilanțul celor zece ani de MCV, prezentând un tablou al realizărilor obținute și al provocărilor rămase, și a evidențiat principalele măsuri care mai sunt necesare pentru a se asigura îndeplinirea obiectivelor urmărite în cadrul MCV. Comisia a formulat în raportul respectiv 12 recomandări care, dacă ar fi fost puse în aplicare de România, ar fi putut fi considerate suficiente pentru a permite încheierea MCV, cu condiția să nu intervină evenimente care să deturneze în mod evident România de pe calea reformelor. În raportul din ianuarie s-a subliniat, de asemenea, că viteza procesului va depinde de cât de repede va fi capabilă România să pună în aplicare recomandările în mod ireversibil.
În luna noiembrie a anului trecut a fost realizată o primă evaluare în acest sens, în care se constata că, deși se înregistrau progrese în punerea în aplicare a unora dintre recomandări, în cursul anului 2017 dinamica reformelor a cunoscut, în ansamblu, o stagnare, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, totodată, a agravat riscul ca unele aspecte care fuseseră considerate îndeplinite în raportul din ianuarie 2017 să trebuiască să fie redeschise. Atacurile la adresa independenței sistemului judiciar și punerea sub semnul întrebării a acesteia au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de îngrijorare.
Raportul publicat astăzi este completat de un document de lucru care prezintă o analiză detaliată realizată de Comisie pe baza dialogului său permanent cu autoritățile române”.
“Rezoluția Parlamentului European privind România”
Rezoluția împotriva României a fost adoptată în Parlamentul European cu 473 de voturi
