Curtea de Apel Bucureşti a pus luni sechestru asigurător, până la concurenţa sumei de 4,7 milioane de euro în vederea confiscării speciale, pe toate bunurile mobile şi imobile deţinute de Elena Udrea – fugită în Costa Rica încă înainte de a fi condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul “Gala Bute”.
Decizia a fost luată de magistraţi în dosarul în care Elena Udrea a fost trimisă în judecată de procurorii DNA pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, alături de jurnalistul Dan Andronic, acuzat de mărturie mincinoasă.
Instanţa a dispus începerea judecării pe fond a dosarului, respingând toate cererile şi excepţiile ridicate de cei doi inculpați.
“În baza art. 345 al. 1 şi 2 C.pr.pen. respinge, ca nefondate, cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin. În baza art. 346 al. 2 C.pr.pen. constată legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de urmărire penală şi sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 604/P/2017 din 18.12.2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, prin care au fost trimişi în judecată inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin. Dispune începerea judecăţii cauzei privind pe inculpaţii Udrea Elena Gabriela şi Andronic Dan Cătălin pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, conform încadrării expuse în rechizitoriul mai sus menţionat. În baza art. 249 C.pr.pen. rap. la art. 32 din Legea nr. 656/2002 şi art. 20 din Legea nr. 78/2000 dispune instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, prezente şi viitoare ale inculpatei Udrea Elena Gabriela, până la concurenţa echivalentului în lei a sumei de 4.700.000 euro, în vederea confiscării speciale. Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore de la comunicare cu privire la măsurile asigurătorii şi de 3 zile de la comunicare cu privire la dispoziţia de începere a judecăţii cauzei şi a modului de soluţionare a cererilor şi excepţiilor. Pronunţată în cameră de consiliu, azi, 1 octombrie 2018”, se arată în decizia instanţei.
Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în luna decembrie 2017, și iată că au trecut 9 luni de atunci, fără să se înceapă judecarea pe fond.
Potrivit DNA, Elena Udrea este acuzată că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de afaceristul Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea acestuia le încheiase cu compania producătoare de energie.
“Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, spun procurorii.
Pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat această creanţă de la firma controlată de Buzăianu prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.
În cazul lui Dan Andronic, DNA menţionează că, atunci când a fost audiat ca martor, a făcut afirmaţii mincinoase cu privire la aspectele esenţiale ale cauzei.
“De exemplu, Dan Cătălin Andronic a declarat mincinos că nu a avut cunoştinţă de împrejurarea că Elena Gabriela Udrea este beneficiara reală a creanţei amintite, care i-ar fi permis acesteia să controleze societatea media, să dobândească părţi sociale, să se implice în politica editorială a unui cotidian deţinut de această societate; că îi comunica Elenei Udrea date privind situaţia financiară a cotidianului deţinut de societatea media şi indicatori de performanţă, doar pentru a se lăuda, pentru a o încunoştiinţa că publicaţiei îi ‘merge bine’; că nu i-a cerut Elenei Udrea acordul pentru a publica anumite articole, ci doar s-a consultat cu aceasta pentru a ‘verifica veridicitatea’ informaţiilor obţinute”, precizează DNA.
