Șefa DNA și Procurorul General reclamă încălcarea Constituției, prin noile criterii de vechime din OUG, aplicate retroactiv

Cele mai relevante fragmente din punctul de vedere trimis de DNA către CSM

• ”(…) În cazul aplicării acestui articol, 34 de procurori din cadrul direcției, din care 24 numiți și 10 delegați, vor fi afectați de dispozițiile art. VII mai sus menționat (…) În cazul excluderii perioadei cât procurorii au avut calitatea de auditor de justiție din vechimea necesară numirii în cadrul direcției în afara celor 34 de procurori care au vechimea sub 10 ani, încă 23 de procurori, din care un delegat, ar avea vechime sub 10 ani”
• ”Dispozițiile tranzitorii din art. 5 al Legii nr. 207/2018 mai sus citate sunt în acord cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituție potrivit căruia “Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. În plus, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. 5 din Legea nr. 207/2018, au caracter de normă specială, față de dispozițiile art. VII din proiectul OUG, având în vedere caracterul expres al primelor în raport cu caracterul general al celor din urmă. Dacă art. VII al OUG pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției se interpretează în sensul că procurorii numiți la DNA pot fi revocați din funcție întrucât nu ar mai îndeplini condițiile potrivit legii noi (care impune alte condiții de vechime), ar fi o veritabilă retroactivare a legii, ceea ce înseamnă nerespectarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Constituție, or legiuitorul este obligat ca în activitatea de legiferare să respecte principiul neretroactivității legii (cu singura excepție permisă cea a legii penale sau contravenționale mai favorabile) și ar fi încălcat totodată principiul stabilității procurorilor consfințit în art. 3 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată”, se mai arată în documentul semnat și înaintat către CSM de Anca Jurma, procurorul-șef al DNA.
• ”Trebuie precizat că numirea procurorilor în cadrul DNA nu este echivalentă cu o promovare, date fiind și dispozițiile art. 87 alin. 9 (“La data încetării activității în cadrul DNA, procurorul revine la parchetul de unde provine”) și art. 87 alin. 91 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, care prevede că de la data revenirii la parchetul de unde provin, procurorii care au activat în cadrul DNA își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul direcției”.

La rândul său, procurorul general, Augustin Lazăr acuză că OUG a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, iar Ministerul Public analizează suspiciunile de neconstituţionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, instituţie care poate sesiza Curtea Constituţională.

“Această ordonanţă de urgenţă a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, inclusiv suspiciuni de neconstituţionalitate, care sunt în curs de analiză. Soluţiile vor fi identificate în zilele următoare. Studiem suspiciunile de neconstituţionalitate ale noului act normativ, pentru a ne adresa instituţiei Avocatului Poporului, care poate sesiza Curtea Constituţională a României”, a afirmat Lazăr, pentru Agerpres.

OUG prin care Guvernul Dăncilă a “corectat” luni Legile Justiției a fost publicată marți la ora 16.30 în Monitorul Oficial, la o zi și jumătate de la adoptare și abia după ce Secția pentru procurori a CSM își încheiase ședința începută la ora 10.00, în care avea pe ordinea de zi discutarea situației celor 40 de procurori la DNA (20), PÎCCJ – inclusiv Secția parchetelor militare (16) și DIICOT (4), care fuseseră detașați în scopul soluționării unor dosare importante.

În aceste condiții, membrii Secției au amânat luarea unei decizii. 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a stabilit peste noapte în această ordonanță că detașările nu mai pot fi aprobate de către procurorul general Augustin Lazăr, astfel că toți cei 40 de anchetatori aflați în această situație vor fi excluși de la cele trei structuri de elită ale Ministerului Public – DNA, DIICOT și Parchetul General.

Potrivit OUG, detașarea procurorilor la alte structuri de parchete va trebui aprobată de Secția de procurori a CSM.

Însă mult mai mulți procurori vor trebui să plece, deoarece noua OUG a mărit la 10 ani vechimea pe care aceștia trebuie să o aibă pentru a lucra în DNA, DIICOT sau Parchetul General.

Totodată, vor fi eliminați cei care au vechime, dar nu dețin gradul profesional pentru structura de parchet la care lucrează.

În acest fel, procurorii tineri, cum este Alexandra Lăncrănjan – care instrumentează dosarul de corupție deschis pe numele lui Liviu Dragnea pentru fraudarea fondurilor europene -, vor fi nevoiți să abandoneze dosarele și să plece din DNA, DIICOT sau Parchetul General.

Este o situație creată special de Tudorel Toader pentru condamnatul penal Dragnea, deoarece Lăncrănjan nu are vechimea de 10 ani. Dosarul va fi preluat de “cine trebuie”, iar toate audierile și alte acte procedurale vor fi reluate.

Însă nu numai procurorii tineri vor fi nevoiți să lase baltă dosarele la care lucrează.  Colonelului Ionel Corbu, delegat să lucreze în dosarul violențelor Jandarmeriei, are vechime de 20 de ani dar nu are grad profesional de PÎCCJ, ci de parchet de tribunal.

De asemenea, 3 dintre cei 6 procurori militari delegaţi să instrumenteze dosarul Revoluţiei ar putea să plece sau să nu mai lucreze în dosar.

Ordonanța spune în mod expres că procuroriii pot fi menținuți în funcție numai dacă îndeplinesc noile condiții de vechime.

În mod evident a fost încălcată Constituția, pentru că prevederea se aplică retroactiv. Însă numai Avocatul Poporului are dreptul să sesizeze CCR, și este greu de crezut că Victor Ciorbea va face acest lucru. Senatul a aprobat total “întâmplător”, luni seară, legea prin care Avocatul Poporului a căpătat rang de ministru și pensie de judecător CCR.