Fostul preşedinte al Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu („migrant” de la PNL la ALDE, Pro România și apoi la ALDE), acum doar pensionar, va afla în data de 9 mai dacă scapă definitiv de dosarul în care este acuzat de abuz în serviciu şi complicitate la uzurpare de calităţi oficiale.
El l-a menţinut ilegal în funcţie pe senatorul PSD Cristian Marciu, în ciuda faptului că acesta din urmă era incompatibil printr-o sentință judecătorească dată de ÎCCJ încă din 2015.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a stabilit, luni, că va pronunţa pe 9 mai sentinţa definitivă.
Tăriceanu a fost trimis în judecată de Parchetul General în decembrie 2020.
În primă instanţă, Tăriceanu şi Cristian Marciu au fost achitaţi de un complet de trei judecători de la ÎCCJ, după ce chiar procurorul de şedinţă desemnat în acest caz, Irina Kuglay, a solicitat achitarea pe motiv că textele de lege în baza cărora fostul preşedinte al Senatului a fost trimis în judecată „generează confuzie”.
Ulterior, Parchetul General a făcut apel, iar luni, la ultimul termen al procesului, un alt procuror a solicitat condamnarea lui Tăriceanu.
În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi fostul senator PSD, Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.
„Din probele administrate, a rezultat faptul că, potrivit Legii nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal). Ca urmare, acesta a folosit fără drept calitatea oficială de senator. Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări”, se arată în rechizitoriul procurorilor.
Faţă de Călin Popescu-Tăriceanu, ei reţineau că, în perioada 2 martie 2017 – 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin.1 lit. (e) comb. cu alin. 2 lit. (c) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, „a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare”.
Procurorii au explicat că, prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate.
În luna martie 2020, Tăriceanu a fost audiat de procurori în acest caz, el declarând atunci că ancheta Parchetului este neconstituţională şi nelegală, deoarece parlamentarii nu pot fi acuzaţi de abuz în serviciu, ei neavând atribuţii de funcţionari.
„I-am ridicat doamnei procuror o problemă care este de ordin constituţional. Parchetul îşi permite să ancheteze procedurile parlamentare care se circumscriu votului parlamentarilor. După cum ştiţi, mandatul imperativ este nul. Deci, o astfel de anchetă este neconstituţională sau anticonstituţională şi nelegală. În al doilea rând, i-am explicat că am respectat toate prevederile din Legea 96/2006, precum şi Regulamentul de organizare şi funcţionare a Senatului, care stabileşte care sunt atribuţiile preşedintelui. Acuzaţia de abuz în serviciu aş spune că este o invenţie, pentru că parlamentarii nu pot fi acuzaţi ca un funcţionar. Noi nu avem atribuţii de serviciu, ci cu totul şi cu totul alte obligaţii, care derivă din exercitarea mandatului de parlamentar”, spunea, la acea vreme, Tăriceanu.
