Este știrea serii de miercuri, 15 iulie 2020: Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) – celebra de pe acum, dar și controversată în același timp prin prezența procurorului Adina Florea -, a anunțat că l-a reținut pe Mircea Negulescu, fostul procuror de la DNA Ploiești.
Negulescu este cel care i-a anchetat pe frații Cosma: Vlad, fost deputat PSD, condamnat în primă instanță de ÎCCJ la 5 ani de închisoare, și Andreea, actual deputat PSD, condamnată la 4 ani de închisoare, dar ambele dosare trimise la rejudecare.
Ei sunt copiii fostului baron PSD de Ploiești, Mircea Cosma, condamnat în primă instanță la 8 ani de închisoare, pentru fapte de corupție, sentință trimisă spre rejudecare de către un complet de la ÎCCJ.
Suntem anunțați că Negulescu, zis și Procurorul „Portocală”, este acuzat de SIIJ de abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul „Ponta – Tony Blair”.
În această seară, în jurul orei 20:00, Mircea Negulescu a fost dus în arestul central al Poliției Capitalei. Negulescu va fi prezentat joi dimineață în fața unui judecător, pentru mandat de arestare preventivă.
Cunoscut de opinia publică sub pseudonimul de “Procurorul Portocoală”, Mircea Negulescu este acuzat de SIIJ că a fabricat dosarul în care era menţionat numele fostului premier al Marii Britanii Tony Blair, iar fostul premier PSD Victor Ponta a fost pus sub urmărire penală.
În acest dosar, fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit din țară pentru a se salva de reținerea de către procurorii DNA, era acuzat de procurorul DNA Ploiești Mircea Negulescu că și-a plătit cu 220.000 de euro un loc de parlamentar pe listele PSD.
Dar iată Rechizitoriul DNA referitor la dosarul instrumentat de Procurorul Portocală:
În completarea comunicatului nr. 1162/VIII/3 din 6 septembrie 2016, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următoarele:
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Ploieşti au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 6 septembrie 2016, faţă de următorii inculpaţi:
PONTA VICTOR VIOREL, la data faptelor preşedinte al unui partid, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de:
folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, complicitate la infracţiunea de spălare de bani;
GHIŢĂ SEBASTIAN AURELIAN, om de afaceri, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani.
În ordonanțele de control judiciar dispuse de procurori se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a lui Ghiţă Sebastian Aurelian, într-un colegiu electoral în care formaţiunea politică să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de preşedinte al respectivului partid politic, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse, de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian.
Pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi. În acest scop, Ponta Victor împreună cu Ghiţă Sebastian i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Ghiţă Sebastian Aurelian prin intermediul unei societăți comerciale controlate prin persoane interpuse.
În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, încheierea succesivă a două contracte.
Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, Ghiţă Sebastian Aurelian a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova.
Confirmarea listei cu propunerile cu candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intra în atribuţiile lui Ponta Victor Viorel, în calitate de preşedinte, conform statutului formaţiunii politice.
De altfel, în urma alegerilor, Ghiţă Sebastian Aurelian a dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.
De altfel, în ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu ușurință în funcții de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanțarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.
În acest context, în condițiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc in mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativității pe criterii de competenţă profesională si probitate.
Practic orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia.
Inculpaţilor li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, inculpaţii trebuie să respecte următoarele obligaţii:
-să se prezinte la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori sunt chemaţi;
-să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinţei;
-să se prezinte la Direcția Generală de Poliție a Mun. București – Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori sunt chemaţi.
– să nu părăsească ţara, decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului/judecătorului competent;
– să nu se apropie de alte persoane menţionate în ordonanţă şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale;
– să nu facă declaraţii în mass-media referitoare la obiectul cauzei sau aprecieri la adresa procurorilor care instrumentează cauza, la celelalte persoane cercetate în cauză, precum şi la martorii audiaţi în cauză
– să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte arme.
Inculpaţilor li se atrage atenţia că, în caz de încălcare, cu rea-credinţă, a obligaţiilor care îi revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
