“Am încercat în cei doi ani ca prin activitatea mea să punem în centrul activității cetățeanul care are dreptul să-și valorifice drepturile fundamentale din Constituție și din legi, cetățeanul care are nevoie de acest serviciu de interes public – actul de înfăptuire a justiției”, a spus Toader.
Adevăratul bilanț: decapitarea DNA, eliberarea a 14.400 de pușcăriași, Adina Florea
În mandatul său au fost eliberați peste 14.400 de deţinuţi, inclusiv violatori, tâlhari și criminali, în baza Legii recursului compensatoriu, inițiată de el.
Totodată, Toader a reușit să decapiteze și să facă aproape inoperabilă Direcția Națională Anticorupție (DNA), revocând-o cu ajutorul CCR pe Laura Codruța Kovesi, în ciuda avizului negativ primit de la Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Kovesi a atacat la CEDO revocarea, acuzând că nu i s-a dat posibilitatea să se apere.
După o primă procedură de selecție pentru noul procuror-șef al DNA, în care i-a respins pe toți cei patru candidați, Tudorel Toader a declanșat o a doua procedură, în urma căreia a propus-o în septembrie 2018 pe Adina Florea, de la Parchetul Curții de Apel Constanța. Aceasta a primit de asemenea aviz negativ din partea CSM și a fost respinsă de Klaus Iohannis de 3 ori.
În octombrie 2018, el a declanșat revocarea procurorului general al României, dar a eșuat în acest demers, deoarece Augustin Lazăr a atacat în instanța de judecată revocarea. Secția de procurori a CSM a dat, de asemenea, aviz negativ.
Totodată, Tudorel Toader l-a sfătuit public pe liderul PSD, Liviu Dragnea, să atace la CCR alcătuirea Completului de 5 judecători care îi judeca apelul la sentința de condamnare de 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare primită în 21 iunie 2018. Drept urmare, Dragnea a schimbat două completuri, până a ajuns la al treilea, care i-a convenit. Întreaga operațiune i-a tărăgănat cu 5 luni procesul.
Scandalul OUG 7, cu proteste în stradă din partea magistraților
Totul a culminat însă cu cea mai recentă ordonanță de urgență din cele patru promovate de Toader, Ordonanța 7 de modificare pentru a treia oară în ultimele luni a celeor trei Legi ale Justiției – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM – modificate deja în decembrie 2017 de coaliția PSD-ALDE -, ordonanță ce reprezintă, de fapt, o aministie mascată.
Legile Justiției au mai fost modificate prin: OUG 92/2018, care aducea modificări substanțiale celor făcute deja de Parlament, sub pretextul armonizării cu recomandările Comisiei de la Veneția, OUG 77/2018 privind menținerea în funcții a șefilor Inspecției Judiciare după expirarea mandatului, adoptată la solicitarea lui Liviu Dragnea, și OUG 90/2018, prin care este operaționalizată Secția de investigare a magistraților.
OUG 7 prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului CSM, până acum avizul aparținând Secției pentru procurori a CSM.
La conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția vechimii.
Se interzic delegările pe funcții la conducerea parchetelor.
Secția specială – poliție politică în mâna ministrului
Una dintre cele mai controversate prevederi este cea privind Secția de anchetare a magistraților, care iese de sub autoritatea procurorului general și intră, practic, controlul ministrului Justiției.
Secția specială dobândește puteri sporite – va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe “rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” secției.
A fost introdusă, tot prin OUG 7, posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație.
Nu în ultimul rând, a fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație.
Jurnaliștii, amenințați că nu li se vor prelungi acreditările dacă pun întrebări
La finalul prezentării bilanțului, Toader s-a enervat când a fost întrebat ce notă își dă pentru activitate, și i-a amenințat pe jurnaliști că nu le prelungește acreditările dacă îi pun întrebări:
„Am zis că va fi o scurtă declaraţie de presă, nu a fost chiar scurtă. (Reporter: Ce notă v-aţi da?) Vă promit următorul lucru: am solicitările de reacreditare; în măsura în care nu daţi curs formulelor protocolare pe care le-am stabilit, voi acţiona în consecinţă. Vă rog, aşadar, să respectaţi. Întâi citiţi-l şi apoi.”
