UPDATE 1 octombrie: udecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea incupaţilor condamnaţi din dosarul ICA, Cătălin Jean Sandu şi Vlad Nicolae Săvulescu, de excludere a unei probe-cheie, raportul de constatare a prejudiciului de 60 de milioane de euro, potrivit portalului Tribunalului Bucureşti.
Tribunalul București suspendase, în 25 mai, recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro în dosarul ICA, în care fondatorului Antenelor, Dan Voiculescu – turnător la Securitate -, a fost condamnat pentru spălare de bani, acum aproape 10 ani (8 august 2014), la 10 ani de închisoare, din care a ispășit doar 3 ani în închisoare.
Decizia vine la trei luni după ce tot Tribunalul București, prin același Complet 39 specializat în corupție, i-a admis în principiu unuia dintre condamnații din dosar, Jean Cătălin Sandu, fost șef al AVAS, cererea de revizuire a sentinței, cerere de care beneficiază și Dan Voiculescu.
Termenul a fost stabilit pentru data de 3 iulie, ora 11.00.
Statul recuperase, în 2021, la 7 ani de la sentința definitivă în dosarul ICA, circa 18 milioane de euro din prejudiciul de 60 de milioane de euro (la care se adăugau peste 20 de milioane de euro reprezentând produsul infracțiunii, deci în total 80 de milioane de euro prejudiciu), potrivit G4Media, pe baza unui răspuns al ANAF către Economedia.
Acum, după 10 ani fără 3 luni, Guvernul Ciolacu a aprobat, în ședința din 23 mai, o hotărâre prin care ANAF va fi reorganizată, proces care presupune și suplimentarea personalului cu 220 de inspectori antifraudă. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a scris pe Facebook că va „accelara procedurile de valorificare a bunurilor confiscate”:
Guvernul a aprobat 220 de posturi noi la ANAF și reorganizarea Direcției de executare silită. Boloș: „Vom accelara valorificarea bunurilor confiscate”
Piedone, șeful PUSL, a obținut anularea condamnării
O anulare a condamnării a obținut, anul trecut în 21 iunie, primarul Cristian Popescu Piedone (devenit între timp președintele PUSL – partidul lui Dan Voiculescu, din partea căruia candidează acum la Primăria Capitalei), care a fost scos direct din penitenciar, de instanța de judecată, și plasat înapoi pe fotoliul de primar.
ÎCCJ i-a anulat condamnarea lui Piedone, care se întoarce pe fotoliul de primar – menținut liber de Ciucă: „Îmi duc mandatul până la capăt”
Dan Voiculescu așteaptă să se întâmple la fel și în dosarul ICA, iar el să obțină despăgubiri din bani publici – după ce încasează, prin televiziunile sale, sume imense din subvențiile de la stat primite de PSD și PNL în campania electorală – și nu numai -, plus cele acordate de guvernele Orban și Cîțu în pandemie (14,7 milioane de lei).
„Coincidențe” pas cu pas: Voiculescu a scăpat, rând pe rând, de toți „dușmanii” – începând cu judecătoarea care l-a condamnat
Până atunci, constatăm că în cei 7 ani de la eliberarea condiționată, „profesorul” Dan Voiculescu, nu a stat degeaba: s-a răzbunat, cu ajutorul instituțiilor statului, pe toți „dușmanii” pe care i-a incriminat că l-au băgat la pușcărie în „dosarul telepatia” – cum zic Antenele.
Mai întâi, chiar în anul în care Voiculescu a ieșit din închisoare, 2017 (mai precis cu 6 luni înainte, în ianuarie), Florian Coldea, prim-adjunctul directorului general al SRI George Maior, a fost pensionat și trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. S-a întâmplat la o lună după fuga din țară a fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, aflat sub control judiciar în mai mai multe dosare de corupție și scăpat ca prin minune din filajul ofițerilor de poliție judiciară din MAI, dar și din „vigilența” polițiștilor de frontieră. Instalat în Serbia, unde se află și acum, după 7 ani, „Sebi” Ghiţă a făcut publice opt înregistrări video în care spunea că are o relaţie strânsă cu Coldea, precum și imagini din excursii şi întâlniri la sediul SRI cu acesta.
În februarie 2017, judecătoarea care a condus completul de la Curtea de Apel București și a pronunțat condamnarea în dosarul ICA, Camelia Bogdan, a fost exclusă de CSM din magistratură – prima dată (ea câștigând la CEDO, în 2020), pentru că a mai fost o excludere, în 2018, pentru abateri disciplinare, rămasă definitivă prin decizia ÎCCJ.
Sentință definitivă a ÎCCJ: Judecătoarea Camelia Bogdan rămâne exclusă din magistratură, pentru abateri disciplinare
În paralel, a fost pornit scandalul în urma căruia fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost revocată fără drept de apel, pe 9 iulie 2018, pe baza unei decizii a CCR, de președintele Klaus Iohannis – care a recunoscut după un an, aflat în campanie electorală pentru al doilea mandat, că i-a cerut demisia dar ea a refuzat.
VIDEO. Kovesi: Decretul de revocare lasă un mare semn de întrebare referitor la subordonarea procurorilor
Kovesi a atacat decizia la CEDO și a câștigat împotriva statului român, în data de 5 mai 2020.
Kovesi a câștigat la CEDO procesul privind revocarea sa de la șefia DNA
CCR a reacționat în mod penibil:
CCR o scaldă în privința victoriei lui Kovesi la CEDO
Ministrul Justiției la acea vreme, Tudorel Toader, care a inițiat procedurile de revocare a lui Kovesi, s-a spălat pe mâini:
Tudorel Toader dă vina pe Iohannis pentru revocarea lui Kovesi: „Eu doar am propus”
Kovesi a fost aleasă procuror-șef al Parchetului European, în 2019, în ciuda încercărilor Secției Speciale de a-i bloca prezența la interviul aflat în procedură. Concret, procuroroarea Adina Florea, care începse în decembrie 2018 urmărirea penală a acesteia în două dosare care au fost clasate pe 2 mai 2023, a plasat-o pe Kovesi sub control judiciar, în martie 2019, cu interdicția de a părăsi țara; însă măsura preventivă a fost anulată de ÎCCJ.
Kovesi a fost anchetată pentru abuz în serviciu, luare de mită şi mărturie mincinoasă într-un dosar în care fugarul „Sebi” Ghiță depusese prin avocat „probe” că aceasta i-ar fi cerut 268.7000 de lei ca să-l aducă rapid în ţară cu un avion pe fostului director al FNI Nicolae Popa, fugit și el în Jakarta (Indonezia). Dosarul a fost deschis de Adina Florea în urma unei sesizări depuse de fostul deputat Sebastian Ghiţă, fugit în Serbia. Amintim că Adina Florea era propusă de ministrul Justiţiei de la acea dată, Tudorel Toader, pentru a ocupa funcția de procuror-şef al DNA în locul Laurei Codruța Kovesi.
Într-un al doilea dosar, Kovesi era acuzată de lipsire de libertate în mod ilegal, represiune nedreaptă, influențarea declarațiilor, fals intelectual uz de fals, constituirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului și fals în declarații.
Ambele dosare au fost clasate abia după 5 ani, în luna mai 2023, întrucât faptele nu există. ÎCCJ ceruse încă din ianuarie 2021 finalizarea anchetei până în aprilie 2021, de către Adina Florea: fie o trimite pe Kovesi în judecată, fie o scoate de sub urmărire penală şi clasează dosarele.
Ce n-a vrut Scutea, a făcut Florența: Dosarele deschise lui Kovesi de Adina Florea la Secția Specială au fost clasate
În noiembrie 2023, CCR a decis că revocarea lui Kovesi a fost neconsituțională.
La 5 ani după ce a decis revocarea Codruței Kovesi de la șefia DNA, CCR a stabilit că este neconstituţional
Alți procurori DNA revocați abuziv sunt Cristian Ardelean, de la DNA Oradea, Lucian Onea și Mircea Negulescu de la DNA Ploiești, cei doi din urmă fiind achitați definitiv, în iunie 2023, în dosarul deschis de Secția Specială pentru „repreziunea nedreaptă” a deputatului PSD Vlad Cosma, care fusese condamnat în 2016, în primă instanță, la 5 ani de închisoare iar tatăl său, Mircea Cosma, fost președinte PSD al CJ Prahova, la 8 ani de detenție.
Foștii procurori DNA Onea şi Negulescu au fost achitaţi în dosarul „represiunii nedrepte” asupra fostului deputat PSD Vlad Cosma
Dosarul a fost mătrășit în justiție: astfel, în ianuarie 2024 (după 10 ani fără 3 luni de la trimiterea spre judecare), Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat apelul declarat de DNA Ploieşti faţă de decizia din octombrie 2023 a Tribunalului Prahova care a dispus încetarea procesului penal ca urmare a prescripţiei faptelor.
O altă „coincidență” este anularea tuturor privilegiilor acordate foștilor șefi de stat, după ce a fost descoperit de CNSAS fostului președinte Traian Băsescu, descoperit abia după ce nu mai mai fost în funcție colaborator al Securității, și deposedat de pensie printr-o lege adoptată rapid și aplicată retroactiv.
UPDATE! Băsescu pierde drepturi: A fost colaborator al Securității – sentință definitivă a ÎCCJ
Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român a fost modificată, în octombrie 2021, cu câteva luni înaintea sentinței definitive.
Inițial, avocata Eliza Ene-Corbeanu, apărătoarea lui Băsescu, a declarat că legea civilă nu retroactivează, astfel că acesta va rămâne cu locuința de protocol de la stat, paza din partea SPP, consilieri plătiți din bani publici și 75% din salariul președintelui României. Însă RA-APPS l-a notificat să elibereze în termen de 60 de zile vila de protocol.
Băsescu predă vila de protocol: „Nu am niciun regret personal, nu stau la mila statului”
Iar triumflul lui Dan Voiculescu se desăvârșește acum, prin anchetarea de către procuroarea Mihaiela Moraru-Iorga (revocată în trecut de Koveși de la DNA dar repusă în funcție rapid de CSM și numită în februarie anul acesta de Iohannis pe funcția de procuror-șef al Secției de combatere a corupției) a lui Florian Coldea.
Gorghiu ignoră avizul negativ al CSM și îi face „pohta” lui Iohannis, care o numește șefă a Secției de corupție a DNA pe Moraru-Iorga, demisă de Kovesi
Coldea a fost plasat sub control judiciar, în 24 mai, sub acuzația de trafic de influență. Fostul prim-adjunct al șefului SRI a fost denunțat de afaceristul Cătălin Hideg – condamnat în februarie anul acesta la 4 ani de închisoare cu executare – că i-a dat mită ca să intervină la judecători pentru a-i aplica o pedeapsă cu suspendare înntr-un dosar de corupție. Dar aceast lucru nu s-a întâmplat, iar Hideg a depus la DNA înregistrări audio în care a surprins inclusiv convorbirea de la singura întâlnire cu Coldea, de câteva minute, antamată de avocatul inculpatului.
UPDATE! Reacția lui Coldea, după controlul judiciar pe cauțiune impus de DNA inclusiv lui Dumbravă și Trăilă; denunțați de Hideg – condamnat la 4 ani cu executare
Coldea este acuzat de toată lumea că și-a făcut firme de consultanță, deși este depozitarul unui mare bagaj de informații secrete. Dar nimeni nu întreabă parlamentarii din PSD și PNL, partide aflate de 34 de ani la putere (împreună sau separat) de ce nu modifică legea, astfel încât să le interzică acest lucru rezerviștilor din serviciile secrete.
Coldea mai este acuzat că primește o pensie specială de 30.000 de lei/lună, dar banii i s-au acordat în baza legii inițiate și adoptate de PSD-PNL în Parlament și promulgate de președintele Klaus Iohannis.
Festivalul penalilor – ediția 2024, la tv
Iar cum este an electoral, la toate televiziunile a reînceput festivalul penalilor. Anchetarea lui Coldea va acoperi cu brio manevrele lui Dan Voiculescu de a scăpa de condamnare. Aceasta, cel puțin până la decizia pe care Tribunalul București o are programată pentru 3 iulie (când e vacanță judecătorească) pe cererea admisă în principiu de revizuire a sentinței pronunțate în urmă cu 10 ani de CAB în dosarul ICA.
Fie că sunt condamnați în primă instanță, cum este fostul primar Marian Vanghelie (condamnat în 21 mai 2021, în primă instanță, la 11 ani și 8 luni de închisoare pentru o mită de 30 de milioane de euro) și așteaptă prescrierea faptelor (a comis infracțiunile în urmă cu 10 ani, în 2014, fiind trimis în judecată în 2015, iar de atunci judecătorii tergiversează procesul), fie că au făcut închisoare – fostul premier PSD Adrian Năstase – ori au fost achitați după condamnrea în primă instanță – Ingrid Mocanu (4 ani cu executare, pe fond) -, sunt invitați la Realitatea Plus, Antena 3 (televiziuni ale căror patroni au făcut închisoare), România TV (a fugarului Ghiță), ca să reia marota lui Dragnea cu „statul paralel” și „distrugerea destinelor” celor care s-au înfruptat din plin din bani publici.
Nelipsiți de la acest spectacol sunt, evident, avocații penalilor.
Pe scandalul mediatic din jurul lui Coldea s-a modelat acum campania electorală, care va continua în acest ton întreg anul, indiferent de rezultatul europarlamentarelor și (mai ales) localelor din 9 iunie.
