UPDATE 24 martie: Avocata Eliza Ene-Corbeanu, apărătoarea lui Băsescu, a declarat că legea civilă nu retroactivează, astfel că fostul președinte al României va rămâne cu privilegiile intacte: casă de protocol de la stat, pază din partea SPP, consilieri plătiți de stat și 75% din salariul președintelui României.
Traian Băsescu a dobândit aceste drepturi în 2014, cu mult timp înainte de modificarea legii, în octombrie 2021, când s-a introdus prevederea că foștii șefi de stat declarați colaboratori ai Securității își pierd privilegiile. Avocata Eliza Ene-Corbeanu spune că această lege civilă nu poate retroactiva.
Alți avocați susțin însă că Traian Băsescu nu trebuie să restiuie nimic din ce a dobândit până acum, dar, de la momentul deciziei de ieri a Înaltei Curți își pierde aceste drepturi.
Disputa poate fi tranșată de judecători dacă cineva va contesta în instanță aceste drepturi ale fostului președinte.
UPDATE: Traian Băsescu a anunțat că va ataca la CEDO sentința ÎCCJ.
După 32 de ani de la Revoluție, timp în care a fost ministru al Transporturilor, primar al Capitalei, șef al statului și acum europarlamentar, Traian Băsescu a fost „dovedit” în instanță drept colaborator al Securității comuniste.
Sentința definitivă a fost pronunțată, miercuri, de un complet de judecători de la Instanța Supremă (ÎCCJ).
Băsescu va pierde drepturile dobândite ca fost șef de stat.
Conform Legii 406/2001, persoanele care au avut calitatea de şef al statului român beneficiază pe durata vieţii de următoarele drepturi:
- a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar;
- b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu;
- c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază, potrivit reglementărilor în vigoare.
Cât privește mandatul de europarlamentar (2019-2024), decizia de colaborare cu Securitatea comunistă nu are nicio consecință juridică, potrivit fostului președinte al CCR, Augustin Zegrean. „Nu are consecințe juridice constatarea calității sau necalității de colaborator al Securității, nu are consecințe juridice, ci doar morale”, a declarat el pentru Europa Liberă.
Pentru a fi ales în funcții publice, Băsescu a completat și semnat patru certificate de necolaborare cu Securitatea emise de CNSAS. Vom vedea însă dacă va răspunde pentru acest lucru.
Decizia Instanței Supreme
„Respinge, ca fiind inadmisibilă excepţia de nelegalitate invocată de recurentul-pârât Băsescu Traian. Respinge, ca fiind nefondat, recursul, astfel cum a fost precizat la data de 5 noiembrie 2021, declarat de recurentul-pârât Băsescu Traian împotriva sentinţei nr. 471 din 20 septembrie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Admite cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Ciuvică Mugur-Cristian, în interesul intimatului-reclamant Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2022″, se arată în hotărârea Înaltei Curţi.
Două note informative, semnate „Petrov”, descoperite de un ofițer SRI detașat la CNSAS
Potrivit CNSAS, Traian Băsescu a dat note informative ce ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
În primăvara lui 2019, un ofițer SRI detașat la CNSAS a descoperit două documente care probează că Traian Băsescu și-a turnat colegii de facultate în luna mai 1975, semnând note informative cu numele conspirativ „Petrov”.
Concret, din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe.
Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.
„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.
Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.
Notele informative ar fi dus la menţinerea în ţară a unui coleg de la Marină.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ”
În sala de judecată, Băsescu a declarat că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ, arătând că rapoartele sale sunt semnate „căpitan Traian Băsescu”.
„Nu am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Nu am semnat un angajament în care să-mi fie introdus şi un nume conspirativ. (…) Nu am ştiut că Contrainformaţiile Militare sunt Securitatea. Am crezut că e un serviciu al Ministerului Apărării Naţionale”, s-a apărat el.
El a precizat că studenţii de la Secţia civilă a Institutului de Marină nu aveau interdicţia de a lua legătura cu cetăţeni străini, de a avea relaţii cu aceştia în afara cadrului profesional. Acesta a amintit că vara, ca studenţi, mergeau la Mamaia, unde se întâlneau cu tineri din Cehoslovacia. „Navele româneşti operau în toate porturile lumii şi la Secţia comercială studenţii erau familiarizaţi şi pregătiţi pentru contacte cu străini. (…) Niciodată nu am considerat că acele relaţii ale noastre cu studenţii cehi puteau fi condamnate. Nu ne ascundeam, pentru că nimeni nu ne interzicea”, a menţionat Băsescu.
„Mă obliga legea să-i răspund. (…) În ceea ce priveşte sancţiunile, când eşti elev militar poţi fi exmatriculat”, a spus Băsescu, menţionând că a dat două note colonelului de contrainformaţii Tudor.
