UPDATE: Procurorii anticorupție au deschis un dosar penal in rem pentru infracțiunile de abuz în serviciu, șantaj și primire de foloase necuvenite, în cazul demiterii fostului șef al CFR SA, Constantin Axinia, potrivit unor surse judiciare. Vineri urmează să fie audiat și ministrul demis al Transporturilor, Răzvan Cuc.
Constantin Axinia, fostul șef al CFR SA, demis în urmă cu o săptămână de Consiliul de Administrație controlat de ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a fost audiat, marți, de procurorii DNA, după ce a acuzat înlăturarea lui de la șefia instituției pe motiv că a refuzat să semneze contractulcu asocierea RailWorks, pentru modernizarea tronsonului de cale ferată Braşov-Sighişoara, deoarece acesta este contestat în instanță.
”Sunt chemat în calitate de martor, e legat și de plecarea mea, am primit un telefon de la DNA săptămâna trecută în care am fost invitat aici în calitate de martor”, a spus Axinia, care a spus că nu a semnat contractul pentru că ”era riscant pentru companie și pentru mine”.
Întrebat dacă destituirea de la CFR are legătură directă cu nesemnarea contractului, Axinia a spus ”posibil”.
„Pentru că este un caz precedent făcut în compania noastră, cazul FCC, în care s-a semnat după prima instanță și la recurs s-a schimbat soluția. Atunci a fost nevoită compania să rezilieze contractul respectiv și să fie acordat părții celeilalte”, a adăugat fostul director al CFR SA.
După demitere, el declarase, pentru clubferoviar.ro: “Domnul ministru mi-a spus să fac ceva şi nu am făcut: de semnat un contract fără să aştept o hotărâre a instanţei definitivă, ca să pot semna un contract. Pe legislaţie puteam să semnez contractul, dar intram sub incidenţa unei alte legi care spunea că dacă instanţa superioară anulează hotărârea de tribunal voi fi pasibil de o amendă cuprinsă între 1-3% din valoarea contractului”.
Însă noul director general al CFR SA, Marius Chiper, care a fost readus în funcție după ce și el fusese schimbat, a susținut că instituția pe care o conduce “trebuie și este îndreptățită să semneze contractul pentru modernizarea tronsonului Braşov-Sighişoara, loturile 1 (Braşov – Apaţa) şi 3 (Caţa – Sighişoara), dacă nu vrea să piardă finanțarea europeană de 800 de milioane de euro”, oferită prin programul CEF – Connecting European Facilities.
Chiper recunoaște însă că nu există o sentință definitivă în instanță:„Suntem în faza în care avem un raport la procedurii, avem o decizie finală de Curte de Apel – deci după prima fază de contestaţie care este finală şi executorie, decizia finală şi executorie de Curte de Apel trebuie aplicată. În urma aplicării acestei decizii, din cei doi ofertanţi au rămas ambii în procedură, diferenţa fiind făcută doar de oferta financiară. Aplicând criteriile de licitaţie, rămâne câştigător cel cu oferta financiară favorabilă, mai mică. Am aplicat această decizie, am mers mai departe, am emis raportul procedurii.Am aşteptat să se judece această contestaţie în prima instanţă, care a respins contestaţiile făcute de ofertanţi, pentru că ei au început să se conteste unul pe celălalt şi instanţa a respins ambele contestaţii. În aceste condiţii, suntem în faza în care, conform unui articol din Legea achiziţiilor publice, autoritatea contractantă are dreptul să semneze contractul. (…) Legea spune că, dacă eşti într-o situaţie în care ai o hotărâre finală, motivată în primă instanţă pe o procedură de contestaţie, autoritatea contractantă poate semna. Şi aici suntem”.
Licitația a fost lansată în decembrie 2016, ofertele au fost depuse până în august 2017, iar câștigătorul a fost declarat în iulie 2018 – asocierea BraSig (companiile Strabag-Swietelsky).
Consorțiul RailWorks (companiile Aktor, Alstom, Arcada Company și Euroconstruct Trading ’98) a făcut contestație, iar în decembrie 2018 Curtea de Apel a dispus reevaluarea ofertelor.
După acest demers, CFR SA a declarat câștigătoare, iunie 2019, compania RailWorks. Numai că, o lună mai târziu, BraSig a făcut și ea contestație.
Chiper a explicat că “pentru acest proiect avem aproximativ 800 de milioane de euro alocaţi, pe care noi îi ţinem în conturi şi nu îi folosim. Acest proiect a fost promovat la finanţare în baza unui grafic de execuţie şi a unui grafic de consumare a acestor bani. (…) Principalul rău este că programul CEF se termină în 2020, iar în acest an, până la sfârşitul lunii octombrie, trebuie să ne hotărâm dacă acest proiect mai poate sau nu să fie finanţat în cadrul programului”.
