UPDATE 26 iulie: CCR a amânat, pentru 2 august, decizia pe contestația ÎCCJ la Legea pensiilor speciale şi pentru 21 septembrie – la Legea privind interzicerea cumulului pensie-salariu la stat.
CCR a amânat deciziile privitoare la pensiile speciale și eliminarea cumulului pensiei cu salariul la stat
UPDATE: CCR a stabilit ca termen data de 26 iulie pentru o decizie pe această speță. Liderul PSD, premierul Marcel Ciolacu, a declarat că dacă legea pensiilor speciale nu va trece de Curtea Constituţională, va fi convocată sesiune parlamentară extraordinară, în luna august. „Ştim cu toţii că există o perioadă în care şi Curtea este în concediu. O să vedem termenele date de către Curte. Am dreptul constituţional să fac, să mă adresez Curţii Constituţionale, fiind un lucru atât de important pentru România, de îndeplinit o reformă, astfel încât să putem depune cererea de plată numărul 3 (n.r. – din PNRR)”, a spus el, în 4 iulie, la Antena 3.
Judecătorii nu renunță la privilegiile nesimțite acordate de politicieni, de-a lungul anilor, cum este, de exemplu, pensionarea la doar 50 de ani, cu pensii mai mari decât salariul. ÎCCJ, condusă de Corina Corbu, a decis joi, cu unanimitate de voturi în Adunarea Generală, să atace la CCR legea pensiilor speciale și legea care a eliminat cumulul pensiei cu salariul la stat. Amble acte normative au fost adoptate de Parlament în urmă cu o zi.
Legea prevede eliminarea treptată a pensiilor speciale, până în anul 2043.
Cum a eliminat pensiile speciale Parlamentul lui Ciolacu&Ciucă: Eșalonat, până în anul 2043; excepții la cumulul pensiei cu salariul
Comunicatul ÎCCJ:
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, în unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare, în ceea ce priveşte Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Sub primul aspect, magistraţii spun că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:
*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art.1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
*Încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.
De asemenea, instanţa supremă precizează că a constatat că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă, respectiv:
*Încălcarea art. 124 alin. (3) prin raportare la art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept.
*Încălcarea art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art. I pct. 2 din Lege, cu referire la abrogarea alin. (2) al art. 211 din Legea 303/2022 şi ale art. I pct. 4 din Lege, cu referire la art. 211 alin. (41) din Legea 303/2022.
*Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art. 16 coroborat cu art. 53 din Constituţie.
*Încălcarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) şi art. 56 alin. (2) din Constituţie prin prevederile art. XIII din Lege cu referire la art. 101 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal.
*Încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art. 147 din Constituţie.
De asemenea, ÎCCJ a decis sesizarea CCR şi în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare.
Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Sub primul aspect, judecătorii precizează că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv:
*Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării; încălcarea art. 1 alin. (5) privind principiul legalităţii coroborat cu art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
*Încălcarea prevederilor art. 75 alin. (1) cu referire la art. 73 alin. (3) lit. l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5) prin raportare la art. 53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept.”
Parlamentarii PNL și PSD au introdus și excepții la această lege adoptată tot miercuri. Astfel, va cumula pensia cu salariul nu numai liderul PNL, Nicolae Ciucă, ci și cei de la BNR, ANRE, ASF, ANCOM.
Înalta Curte este una dintre instituțiile care pot sesiza CCR în legătură cu acte normative aprobate de Parlament. Depunerea sesizării trebuie făcută cel târziu vineri, 30 iunie.
