Comisia de la Veneția critică, într-o opinie urgentă publicată la scurt timp după ce pachetul de legi ale justiției a fost promulgat de președintele Klaus Iohannis, faptul că acesta nu a așteptat avizul Comisie și s-a mulțumit cu deciziile judecătorilor CCR, care au respins ca fiind inadmisibile și neîntemeiate toate sesizările formulate de USR și Avocatul Poporului.
Consiliul Europei a informat într-un comunicat de presă, transmis vineri seară, că fiind vorba de o opinie urgentă, Comisia de la Veneția nu poate exclude existenţa şi a altor probleme decât cele observate în cele trei legi – a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cea privind organizarea judiciară şi cea care reglementează statutul magistraţilor (judecători şi procurori).
Fără avizul Comisiei de la Veneția! Iohannis s-a grăbit să promulge legile justiţiei propuse de Predoiu și votate de PNL-PSD-UDMR
Se remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând absenţa amestecului politic în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgenţă, pregătirile au inclus consultarea tuturor părţilor interesate, apreciază comisia. Numirea şi destituirea procurorilor cu funcţii importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părţi în astfel de numiri asigură transparenţa.
Conform prevederilor legale, instrucţiunile superiorilor către procurorii subordonaţi trebuie date în scris, trebuie să fie legale şi trebuie motivate dacă contrazic deciziile subordonaţilor. Procurorul general nu poate respinge deciziile procurorilor din DNA şi DIICOT, iar controlul Ministerului Justiţiei este limitat la problemele de management.
Comisia de la Veneţia regretă totuşi că autorităţile din România nu i-au solicitat opinia privind proiectele de lege şi formulează mai multe recomandări pentru modificarea legislaţiei în domeniul judiciar.
Astfel, în opinia Comisiei ar trebui să fie selectaţi prin concurs şi adjuncţii şefilor instanţelor şi parchetelor.
Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general şi procurorii-şefi ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora ar trebui numiţi pe termen mai lung, fără posibilitatea unui al doilea mandat.
Procurorul general nu ar trebui să ocolească ierarhia când constată că procurorii iau măsuri ilegale sau nejustificate; în astfel de cazuri, aceştia ar trebui atenţionaţi pe cale ierarhică.
Legislaţia ar trebui să prevadă explicit că poliţia judiciară nu răspunde în faţa Ministerului de Interne pentru activităţile desfăşurate.
Comisia atrage atenţia că sunt foarte importante şi condiţiile de implementare a legilor. În pregătirea opiniilor privind România, Comisia a constatat că uneori există puncte de vedere foarte diferite privind realităţile existente sau urmărite; de aceea, este vital ca toţi participanţii la sistemul judiciar – judecători, procurori, ministerul justiţiei şi preşedintele – să colaboreze cu spirit de loialitate pentru a asigura realizarea corespunzătoare a justiţiei.
Opinia Comisiei de la Veneţia a fost solicitată în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligaţiilor şi angajamentelor statelor membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În 25 octombrie, ministrul român al justiţiei, Cătălin Predoiu, a solicitat ca opinia să fie formulată în regim de urgenţă.
UPDATE. Stelian Ion: „Bineînțeles că Regimul Iohannis nu va ține cont”
Fostul ministru al Justiției, Stelian Ion (USR), revocat intempestiv înaugust 2021 de Florin Cîțu – care la acea dată era prim-ministru, este convins că „Regimul Iohannis nu va ține cont” de recomandările Comisiei de la Veneția:
„Comisia de la Veneția a publicat în această seară raportul preliminar referitor la legile justiției împinse cu viteză de Predoiu și Iohannis.
