Trezorierul PSD, Mircea Drăghici, a fost pus sub acuzare, marţi, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), care l-au audiat într-un dosar deschis recent.
Drăghici a declarat, la ieşirea din sediul DNA:
“Să fii pus sub acuzare că nu ai respectat o lege pe care tu ai făcut-o în Parlamentul României şi eşti cel mai îndreptăţit să ştii spiritul şi litera acestei legi mi se pare exagerat şi cred cumva că are legătură cu coordonarea campaniei, că suntem în buza campaniei. De fiecare dată când a urmat o campanie electorală, am fost chemat la DNA”.
UPDATE: Iată faptele, așa cum apar în comunicatul DNA:
“Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus efectuarea urmăririi penale față o persoană, trezorier al unui partid, pentru săvârșirea infracțiunilor de
– utilizare a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate și
– delapidare
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
În calitate de trezorier al unui partid, având atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și fondurilor bănești aparținând formațiunii politice respective, suspectul și-ar fi însușit suma de 380.000 euro prin încheierea unui contract de închiriere a unui imobil, având un caracter simulat, folosind astfel suma de bani provenită din subvenții în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, respectiv pentru plata parțială în proporție de peste 2/3 a unui imobil.
Concret, suspectul îndeplinește funcția de trezorier al unui partid, exercitând, în această calitate, atribuții de gestionare și administrare a bunurilor și sumelor de bani provenite din fonduri publice sau private.
În exercitarea funcției de trezorier, în cursul lunii februarie 2018, suspectul împreună cu o persoană din familie, a negociat și a convenit să achiziționeze, de la un vânzător, un imobil având o valoare de circulație de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, și în parte, cu fonduri proprii.
Promisiunea de vânzare cumpărare dintre proprietarul imobilului și persoana din familia suspectului, dar și contractul de închiriere dintre același proprietar și formațiunea politică s-au încheiat in aceeași zi, 15.02.2018, pentru același imobil.
Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani ( începând cu data de 01.03.2018 până la 01.03.2029), valoarea totală a chiriei fiind de 380.000 euro ce urma să fie achitată după cum urmează: suma de 38.000 euro în termen de 5 zile, iar restul sumei în tranșe de cel puțin 19.000 euro pe lună timp de 18 luni.
În realitate, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni din sume de bani provenite din subvenția acordată formațiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.
După declanșarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvențiilor de formațiunea politică în cadrul căreia suspectul îndeplinea funcția de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum și promisiunea de vânzare-cumpărare și restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie și pentru achiziționarea imobilului”.
Promovat de Ponta, menținut de Dragnea
Mircea Drăghici este la al treilea mandat de deputat din partea PSD, iar din 2010, după preluarea de către Victor Ponta a șefiei partidului, deține funcția de trezorier al PSD.
Drăghici a fost propus de Liviu Dragnea, în decembrie 2018, în funcția de ministru al Transporturilor, iar în februarie 2019, în funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituția care acordă subvențiile pentru partidele politice.
Finul penalei Ana-Maria Pătru
Nașa de cununie a lui Drăghici este Ana-Maria Pătru, fosta președintă a AEP, despre care presa a scris încă de anul trecut că a fost ajutată cu banii PSD, de către finul său trezorier, să își plătească avocații în dosarul care i-a fost deschis de DNA, ea fiind și arestată preventiv.
Pătru a fost trimisă în judecată de DNA în decembrie 2017, pentru trafic de influenţă – în formă continuată (două acte materiale) şi spălarea banilor.
Ea este acuzată că a cerut de la firma Siveco un milion de euro şi a primit 600.000 de euro, susţinând că va interveni la directorul unei instituţii să soluţioneze în mod favorabil o investigaţie care privea firma de software.
DNA a deschis 26 de anchete cu finanțări către partide sau persoane fizice
Știm încă din 22 februarie de la şeful interimar al DNA, Nistor Călin, că procurorii anchetează cum a cheltuit PSD în anii 2017 și 2018 subvențiile acordate din Bugetul de stat.
“Sunt în lucru 26 de dosare care privesc finanţări către partide sau persoane politice„Verificând evidenţele Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sunt în lucru la acest moment 26 de dosare care privesc diverse finanţări, fie ale unor formaţiuni politice, fie ale unor persoane politice”, a declarat Călin Nistor cu ocazia prezentării bilanţului DNA pe 2018.
Ancheta Newsweek.ro, cu lista ziariștilor și analiștilor care ar fi încasat bani direct de la PSD din banii de subvenție
Totul a pornit de la anchetele jurnalistice publicate de Newsweek România despre modul în care trezorierul PSD, Mircea Drăghici, ar fi direcționat sume de bani de la partid către o firmă de media controlată de soția sa în județul Argeș.
Propus de Dragnea ministru al Transporturilor, apoi șef la AEP
Drăghici a fost propus de PSD, în noiembrie 2018, pentru funcția de ministru al Transporturilor, după revocarea lui Lucian Șova și respingerea de către președintele Klaus Iohannis a Olguței Vasilescu pentru această funcție.
Numai că șeful statului l-a respins și pe Drăghici – și nu numai o dată, ci de 3 ori -, iar asceasta până în februarie 2019, după ce procurorii DNA au cerut de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) documentele referitoare la subvențiile acordate PSD.
Pe motiv că vrea să candideze la europarlemantare, Danile Barbu (ALDE) a demisionat intempestiv de la șefia AEP, iar Drăghici și-a anunțat candidatura pentru acest post.
Într-o adresă către AEP, procurorii DNA arată că ”în interesul urmăririi penale care se efectuează în dosarul penal cu nr. de mai sus (nr. 21/P/2019 – n. red.), vă înaintăm alăturat un exemplar al ordonanței emisă în cauză în data de 11.02.2019 și vă solicităm să ne înaintați, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, documente privind:
- Modul de stabilire și repartizare a subvențiilor acordate în cursul anului 2017 Partidul Social Democrat;
- Virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
- Rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvențiilor la nivelul anilor 2017 și 2018”.
Potrivit ordonanței semnate de procurorii DNA Gabriela Albu și Gheorghe Moța:
– Prin ordonanța nr. 21/P/2019, din data de 08.02.2019, s-a dispus începerea urmăririi penale în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 10 lit. C din legea 78/2000. Având în vedere că din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale a reieșit că documentele deținute de Autoritatea Electorală Permanentă pot servi ca mijloace de probă în cauză. În temeiul art. 169 și 170 din Codul de procedură penală, dispunem:
- Predarea de către reprezentanții Autorității Electorale Permanente a documentelor privind:
- Modul de stabilire și repartizare a subvențiilor acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
- Virarea sumelor de bani acordate în cursul anului 2017 Partidului Social Democrat;
- Rapoartele de control privind modul de utilizare de către Partidul Social Democrat a subvențiilor la nivelul anilor 2017 și 2018;
Înscrisurile urmează a fi predate, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, însoțite de adresă și opis, până în data de 26 februarie 2019, la sediul Direcției Naționale Anticorupție din București. Se învederează prin prezenta ordonanță că refuzul de a pune la dispoziția organului de urmărire penală, în tot sau în parte, datele, informațiile, înscrisurile sau bunurile solicitate constituie infracțiunea de obstrucționare a justiției”.
Pedepsele prevăzute la art. 10 lit. C din legea 78/2000:
Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi următoarele fapte, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite:
c) utilizarea subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.
Ancheta SECUNDA: Partidele penale PSD + ALDE au primit 22,75 milioane de euro din BANII PUBLICI în 2018!
Subvenții uriașe din bani publici pentru PSD
În anul 2018, partidele au primit ca subvenție din bani publici 158 de milioane de lei (34 de milioane de euro), de cinci ori mai mult decât în 2017. Din această sumă, PSD+ALDE au luat 22,75 milioane de euro.
Pentru 2019, PSD a operat în Bugetul de stat estimări-record ale PIB-ului, astfel încât partidele să primească 409 milioane de lei (circa 87 milioane de euro).
Din această sumă, PSD urma să primească 218 milioane lei (circa 46 de milioane de euro).
În Parlament însă, în urma numeroaselor critici, suma prevăzută pentru subvențiile partidelor a fost redusă la aproape 256 milioane lei (54 milioane euro), față de cea de la 409 milioane lei prevăzută în proiectul Bugetului de stat adoptat de Guvernul Dăncilă.
Jumătate din întreaga sumă acordate partidelor ar urma să primească PSD, respectiv 27 de milioane de euro.
Bugetul nu a fost încă promulgat de președintele Klaus Iohannis, care l-a atacat la CCR. O decizie a curții urmează să fie luată în data de 6 martie.
Ce spune legea în privința subvențiilor acordate partidelor
Potrivit prevederilor Legii 304/2006, partidele politice primesc anual subvenții care nu pot depăși, în total, 0,04% din PIB. Până în ianuarie 2018, când majoritatea a votat modificarea legii, era vorba de un prag de 0,04% din veniturile bugetare.
Tot atunci, a fost introdusă o prevedere potrivit căreia „pentru partidele politice care promovează femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocată de la bugetul de stat va fi majorată dublu proporțional cu numărul mandatelor obținute în alegeri de candidații femei”.
Subvenția de la bugetul de stat se acordă în funcție de următoarele criterii:
a) numărul de voturi primite la alegerile parlamentare
b) numărul de voturi primite la alegerile locale.
În cazul alianțelor politice sau electorale, subvenția se va împărți între membrii alianței după numărul de mandate obținute.
