Cu argumentul că „tunul imobiliar” trebuie oprit, USR și UDMR au atacat vineri, la Curtea Constituțională a României (CCR), legea prin care Camera Deputaților – for decizional – a acordat gratuit terenul Romexpo, în suprafață de 46 hectare, din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
Legea a fost adoptată miercuri cu voturile PSD, PMP și PNL.
„Nu este corect să legiferăm politici publice prin intermediul cărora să poată fi date noi ”tunuri imobiliare”, în centrul Bucureștiului. Unul din terenurile care va intra sub incidența noi legi este localizat chiar pe Bulevardul Expoziției. Dacă se dorește valorificarea și dezvoltarea aici a unor proiecte imobiliare, ar fi putut fi organizată o procedură transparentă de licitație. Susținem dezvoltarea și investițiile, dar nu acordarea cu dedicație de terenuri în plină campanie electorală”, a transmis deputata USR Cristina Prună, într-un comunicat de presă al partidului.
La rândul său, Cătălin Drulă, liderul deputaților USR a declarat că prin contestația depusă la CCR „vom opri devalizarea statului român cu sute de milioane de euro”.
„Legea votată de PSD, PNL și PMP, prin care o suprafață de 46 de hectare din nordul Capitalei este privatizată pe gratis, trebuie să fie oprită. Avem încredere că decizia CCR va da dreptate motivelor invocate de USR în sesizare“, a acuzat el.
Printre motivele de neconstituționalitate invocate, contestatarii susțin că legea încalcă principiul bicameralismului, după ce în Camera decizională, Camera Deputaţilor, propunerea legislativă a fost modificată substanţial, ceea ce a condus la o configuraţie diferită faţă de textul adoptat de Senat şi de scopul urmărită de iniţiator.
Un al motiv de neconstituționalitate în opinia USR și UDMR este lipsa unui studiu de impact asupra efectelor scoaterii din patrimoniul statului a imobilelelor care fac obiectul legii, ei estimând că valoarea unor asemenea imobile poate genera un impact sever asupra bugetului de stat, patrimoniului statului dar și a economiei.
De asemenea, autorii sesizării arată că actul normativ încalcă dreptul de proprietate al statului – înstrăinarea prin lege și fără contraprestație, afectarea nelegală a patrimoniului statului.
USR și UDMR mai susțin că legea este lipsită de claritate a legii, în opinia lor modul de redactare a propunerii legislative, în forma adoptată de Parlament, configurând un regim juridic confuz al regimului juridic al transmiterii proprietății gratuite asupra imobilelor vizate.
