După cutremurul provocat de dezvăluirile PANAMA PAPERS, am fost anunțați că ANAF și DIICOT vor demara o acțiune pentru a verifica dacă personajele autohtone prezente în cele peste 11 milioane de documente au respectat legile fiscale românești. Mă alătur și eu mulțimii care salută această decizie luată de subordonații premierului tehnocrat Dacian Cioloș, deși vine cu mare, foarte mare întârziere. Cu vreo 20 de ani întârziere.
De asemenea, salut afirmația ministrului Agriculturii, domnul Irimescu, care ne spunea că peste 35 de miliarde de euro au fost transferați ilegal peste hotare în ultimii 5 ani. Simultan, îi reamintesc fostului președinte Traian Băsescu, care a dus în derizoriu afirmația ministrului Irimescu, o vorbă cu tâlc: “Dacă tăceai, filozof rămâneai!”.
Aici, la duelul dintre Irimescu și Băsescu, îmi permit o precizare pentru care am foarte, foarte multe argumente: în ultimii 15 ani România a fost devalizată de circa 450 de miliarde de euro, din care cel puțin 250 de miliarde au fost externalizate atât de români, cât și de străini. Iar acum fac o afirmație pe care mi-o asum integral: marea majoritate a cele 250 de miliarde de euro a ajuns în buzunarele unor musulmani extremiști. Acesta este motivul real care a enervat la culme SUA și pe toți oamenii responsabili care luptă împotriva terorismului pe diferite căi – militară, media sau civică.
Doar dacă ne referim la evaziunea cu legume-fructe și carne de pui, musulmanii libanezi Maher Bou Ezzedine, Hassan Al Zameli şi Mohamad Al Chammah, libanezii cu cetăţenie franceză Rami Ghaziri, Emil Karrat şi Ghaziri Khaled, bulgarii Panov Stanislav, Angerlov Miroslav şi… turcul Said Samer Ahmed, precum și actualul procuror general adjunct al României, ex-procuror șef al DIICOT, “excepționalul” Codruț Olaru, vă pot oferi, domnule Dacian Cioloș, detalii concludente.
Pentru ce? Pentru a susține afirmația mea: o foarte mare parte din miliardele de euro evazionate în România a fost “plasată” în cuferele unor musulmani extremiști – via Turcia. Nu neapărat prin conturi, ci chiar cu autoturisme, în coloană!
Dacă nu mă credeți, întrebați-i pe Robert Rusu și Sorin Florea, ex-șefii defunctei Gărzi Financiare, dar și pe foștii șefi ai ANAF, “onorabilul” Sorin Blejnar și “turnătorul” Gelu Diaconu. Să nu uităm că Diaconu a fostul și marele șef al Vămilor.
Omul lui Năstase, Tăriceanu, Ponta
Neculae Plăiașu a absolvit ASE în 1978 iar primul său loc de muncă a fost la… Ministerul de Interne, unde a fost promovat în funcțiile de director adjunct al Direcției de Combatere a Criminalității Economico-Financiare, respectiv de director general adjunct la Brigada de Combatere a Crimei Organizate și Corupției.
Din septembrie 1999 a ocupat funcția de director-șef al Diviziunii de Informații din cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DIGIPI, fosta ”Doi și-un sfert” a Ministerului de Interne.
În februarie 2001, în timpul Guvernului Năstase, a fost numit șeful Gărzii Financiare, după ce Dragoș Rusu a cerut să fie trecut adjunct, motivând nevoia de a-și termina doctoratul și a doua facultate – cea de Drept. Apoi, chestorul principal de poliţie Neculae Plăiaşu a condus ANAF în toată perioada Guvernului Năstase.
A fost extras de acolo în ianuarie 2005, de premierul Căin Popescu Tăriceanu, și numit șef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB).
După o întrerupere în timpul Guvernului Boc – în care la șefia instituției au fost numiți Adrian Cucu şi Viorel Cojocaru -, Plăiașu a fost reactivat de premierul Victor Ponta în 27 iunie 2012, care l-a readus la șefia ONPCSB în echipă cu Ion Gogoescu.
Plăiaşu a fost și secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Domnule prim-ministru Dacian Cioloș, dacă chiar vă pasă de România, dacă SRI & SIE nu vă vor pune piedică, atunci trebuie să luați o primă decizie capitală pentru a putea recupera din miliardele de euro transferate ilegal în paradisuri fiscale.
Această decizie stă EXCLUSIV în pixul dumneavoastră, domnule prim-ministru Dacian Cioloș. Demiteți-l imediat pe Neculae Plăiașu de la șefia Oficiul Național pentru Prevenirea Spălării Banilor! Acest general este protectorul escrocilor cu “gulere albe”.
După cum vă amintiți, domnule Dacian Cioloș, vreme de șase episoade, publicate între 5 și 15 ianuarie în cotidianul online SECUNDA, v-am arătat cât de canceros este Gelu Diaconu pentru ANAF, și de tot atâtea ori v-am rugat să-l demiteți.
Într-un târziu, ați luat această decizie bună – este adevărat, după ce DNA a sărit în ajutorul meu.
Revin astăzi cu aceeași rugăminte socială către dumneavoastră – sper ca și de această dată DNA să-mi sară în ajutor -, domnule Dacian Cioloș, dar pentru un alt “președinte”.
Demiteți-l pe Neculae Plăiașu de la șefia Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
După imensul rău făcut pe vremea când era șef la ANAF, acest general care face de rușine valorosul grad militar și este copia fidelă a cancerului Gelu Diaconu, a transformat Oficiul în paravan pentru hoții din înalta societate.
De ce? Pentru că Neculae Plăiașu este un “om de bine” pentru şmecherii și escrocii politici și acoliții acestora. Iată, mai jos, un exemplu de protecție oferit de Plăiașu ex-ministrului Rovana Plumb.
Rovana Plumb și contul off-shore deschis la Hellenic Bank: 140-01-449221-01
În 2 decembrie 2015, am publicat primul episod din saga “Rovana Plumb nu este străină de un cont off-shore”.
În primul episod v-am prezentat cele trei firme implicate în ingineria financiară FARMEC-Gerovital GH3 și personajele principale: din partea FARMEC – binomul Turdean-Pântea, din partea MIRAJ – Rovana Plumb, prin intermediul administratorului Tudorel Hărăbor, și din partea ALLPLINGTON – grecul Christos Sapatinas.
În episodul doi, publicat în 4 decembrie 2015, am arătat etapele fraudei care a dus la deschiderea dosarului penal 3164/P/2012, instrumentat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București și cercetat de polițiștii de la IGPR – comisarul Cătălin Ciongaru și directorul comisar-șef de Poliție Claudiu Scarlatache. În acest episod am arătat și cum președintele Oficiului, Neculae Plăiașu, a blocat la mantinelă ancheta polițiștilor.
Pentru exemplificare, redau mai jos o parte din textul publicat în 4 decembrie.
Plăiașu se face că muncește
„După ce contractele dintre FARMEC și MIRAJ și FARMEC și ALLPLINGTON au fost parafate, la exact 13 zile, pe 24 aprilie 2008, binomul Turdean-Pântea, adică FARMEC, începe plata către grecul Sapatinas. Banii au plecat dintr-un cont deținut de FARMEC în contul 140-01-449221-01, deținut de ALLPLINGTON la banca Hellenic Bank din Nicosia, Cipru.
În data de 11 februarie 2013, Neculae Plăiașu le răspunde polițiștilor, în 53 de pagini, despre tot felul de plăți de care NU a fost întrebat. În schimb, la cele două întrebări fundamentale pentru elucidarea mitei, Plăiașu răspunde prin omisiune în TREI pagini.
Astfel, ONPCSP confirmă plata sumei de 700.000 de euro de către FARMEC în contul firmei offshore ALLPLINGTON, în două tranșe:
- prima, în valoare de 60.000 de euro;
- a doua, în valoare de 640.000 de euro.
De asemenea, Plăiașu confirmă că ALLPLINGTON, după ce a primit suma de 60.000 de euro, a transferat într-un cont de la Alpha Bank București suma de 52.925 de euro – dar ATENȚIE! Nu le spune polițiștilor şi numele deținătorului contului, adică exact ce doreau să afle polițiștii Ciongaru și Scarlatache.
Mai mult, Plăiașu nu le suflă o vorbă polițiștilor lui Petre Tobă despre drumul celor 640.000 de euro, în ce conturi au ajuns și cine sunt deținătorii acestora! Adică, onorabilul Plăiașu nu răspunde exact la întrebarea de 100 de puncte pusă de oamenii lui Tobă. De ce Plăiașu nu a oferit informațiile solicitate, deși avea OBLIGAȚIA să le predea polițiștilor Ciongaru și Scarlatache? De ce Plăiașu a preferat să obstrucționeze justiția? Care a fost mobilul lui Plăiașu? La aceste întrebări ne poate răspunde un procuror responsabil”.
Plăiașu trebuie să plece
Acesta este, domnule prim-ministru Dacian Cioloș, un prim exemplu care demonstrează cum președintele Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Neculae Plăiașu, a lucrat împotriva statului român, împotriva cetățenilor care îi achită, lună de lună, uriașul salariu.
Plăiașu, acest fals general, trebuie demis, domnule Dacian Cioloș. Altfel, ANAF și DIICOT se vor lovi de un zid în tentativa lor de a afla cine a furat țara și de a recupera o parte importantă din miliardele de euro evazionate.
Documentele prezentate de mine în cele două episoade demonstrează fără urmă de tăgadă că președintele Plăiașu a încurcat ancheta polițiștilor ministrului Tobă pentru a NU afla unde au ajuns banii evazionați de filiera Rovana Plumb.
Aici puteți reciti Episodul 1, Rovana PLUMB nu este străină de contul offshore 140-01-449221-01.
Iar aici puteți recitit Episodul 2 dedicat DNA. Plăiașu l-a „tradus” pe Tobă și a protejat o inginerie financiară de 1,2 milioane euro
Și reacția generalului după publicarea celor 2 episoade: Plăiașu a cedat nervos. M-a sunat să mă sperie. Solicit public un punct de vedere din partea premierului Cioloș!
Pentru toți românii care chiar vor să înțeleagă de ce este atât de important Oficiul condus dezastruos de Plăiașu în bătălia cu escrocii fiscali și cu terorismul, vă supun atenției cadrul legal după care funcționează ONPSCB.
- ROLUL OFICIULUI NAŢIONAL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A SPĂLĂRII BANILOR
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este Unitatea de Informaţii Financiare a României (FIU) de tip administrativ, cu rol de lider în elaborarea, coordonarea şi implementarea sistemului naţional de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi-a început activitatea încă din anul 1999, funcţionând ca organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Guvernului, care, în conformitate cu prevederile art. 26 alin (2) din Legea nr.656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, are ca obiect de activitate “[…] prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism, scop în care primeşte, analizează, prelucrează informaţii şi sesizează, în condiţiile art.8 alin (1), Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casatie şi Justitie”, iar în situaţia în care se constată existenţa unor operaţiuni suspecte de finanţare a unor acte de terorism sesizează de îndată şi Serviciul Român de Informatii.
- CADRUL LEGAL RELEVANT
– Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată;
– Hotărârea Guvernului nr. 594/2008 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a prevederilor Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism;
– Hotărârea Guvernului nr. 1.599/2008 pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
- MANAGEMENTUL ŞI PERSONALUL ANGAJAT AL INSTITUŢIEI
Oficiul este condus de un preşedinte, numit de Guvern din rândul membrilor Plenului Oficiului, care are calitatea de ordonator principal de credite. Plenul Oficiului este structura deliberativă şi de decizie, format din câte un reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Băncii Naţionale a României, Curţii de Conturi şi Asociaţiei Române a Băncilor şi este numit în funcţie pe o perioadă de 5 ani, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea instituţiilor reprezentate. Activitatea deliberativă şi de decizie a Plenului se referă la lucrările de specialitate analizate.
Personalul angajat al Oficiului cuprinde personal de specialitate format din analişti financiari, personal auxiliar de specialitate format din asistenţi analişti, precum şi personal contractual care ocupă funcţii specifice sectorului bugetar, format din şoferi şi muncitori necalificaţi.
În vederea îndeplinirii atribuţiilor sale, Oficiul are constituit un aparat propriu, a cărui organigramă a fost aprobată prin Hotarârea Guvernului nr. 1599/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.
- FUNCŢII PRINCIPALE
Funcţiile de bază ale Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, în conformitate cu prevederile legale în materie, respectiv Legea nr. 656/2002, republicată, şi H.G. nr. 1599/2008, sunt următoarele:
– Colectarea, procesarea şi analiza informaţiilor financiare. În conditiile în care, din analiza datelor şi informaţiilor prelucrate la nivelul instituţiei, rezultă indicii temeinice cu privire la spălarea banilor, Oficiul sesizează de îndată Parchetul de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, iar în situaţia în care se constată finanţarea unor acte de terorism, instituţia noastră sesizează de îndată şi Serviciul Român de Informaţii cu privire la operaţiunile suspecte de finanţare a actelor de terorism, în conformitate cu prevederile legii speciale, fiind astfel conturată funcţia de diseminare a informaţiilor către autorităţile competente;
– Supravegherea, verificarea şi controlul entităţilor raportoare care nu sunt supravegheate de o altă autoritate de supraveghere prudenţială, a cărei implementare constă în totalitatea activităţilor de evaluare şi monitorizare sistematică a indicatorilor de risc de spălare de bani realizate la sediul Oficiului – off-site şi la sediul entităţilor raportoare – on site;
– Funcţia Oficiului de factor responsabil în procesul de implementare a regimului sancţiunilor internaţionale, urmare intrării în vigoare a Legii nr. 217/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr.202/2008 privind punerea în aplicare a regimului sancţiunilor internaţionale, luând în considerare calitatea sa de supraveghetor pentru acele entităţi raportoare care nu au o autoritate de supraveghere prudenţială, conform legii speciale;
– Prevenirea şi combaterea finanţării actelor de terorism. Oficiul, prin atribuţiile conferite de legislaţia în materie, are un rol important în prevenirea şi combaterea finanţării actelor de terorism, fapt ce a determinat ca instituţia să fie parte componentă a Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (S.N.P.C.T.), participând activ, potrivit competenţelor sale, atât la activitatea de stopare a unor eventuale fluxuri de finanţare a grupărilor teroriste, cât şi la analizarea şi evaluarea riscurilor la care se expun entităţile raportoare.
– Primirea, procesarea şi analiza cererilor de informaţii. În scopul efectuării unor analize complexe, cât mai ample care implică tranzacţii financiare cu elemente de extraneitate, FIU România activează pe plan internaţional, punând accentul pe intensificarea schimbului de informaţii cu instituţiile străine care au funcţii asemănătoare, în scopul prevenirii şi combaterii spălării banilor sau a finanţării actelor de terorism, în conformitate cu prevederile legale.
– Cooperarea Oficiului cu autorităţile competente naţionale şi internaţionale, în vederea îndeplinirii cu operativitate a activităţii sale specifice.
– Managementul resurselor umane, financiare şi contabile şi realizarea activităţii de audit public intern.
În conformitate cu prevederile legale, Oficiul primeste de la entităţile raportoare trei tipuri de rapoarte:
– Raportul de tranzacţii suspecte,
– Raportul privind operaţiunile cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 15.000 euro,
– Raportul pentru transferurile externe în şi din conturi pentru sume a căror limita minimă este echivalentul în lei a 15.000 euro.
Decizia nr.674/29.05.2008 stabileşte forma şi conţinutul celor trei tipuri de raportoare sus-menţionate.
Pe plan internaţional, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a devenit membru al Grupului Egmont încă din luna mai 2000. Grupul Egmont este o organizaţie internaţională a Unităţilor de Informaţii Financiare, creată în anul 1995, care asigură cadrul de eficientizare a cooperării privind schimbul de informaţii, instruire, schimb de experienţă şi de know-how în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi a finanţării actelor de terorism.
În prezent, Grupul Egmont are 126 membri.
În conformitate cu Cele mai bune practici, Unităţile de Informaţii Financiare furnizează informaţii financiare, pe principiul reciprocităţii, în baza unui Memorandum de Înţelegere (MOU) standard, ce este negociat şi încheiat între membrii Egmont.
De asemenea, pe linia schimbului de informaţii, la nivelul UE a fost creată platforma europeană FIU.NET prin intermediul căreia se concretizează cooperarea între Unităţile de Informaţii Financiare din Statele Membre în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului. Din punct de vedere tehnic, FIU.NET este un sistem securizat format dintr-o reţea de computere descentralizate, desemnată pentru conectarea Unităţilor de Informaţii Financiare din Uniunea Europeană folosind tehnologia modernă în realizarea schimbului de informaţii financiare.
Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor a devenit membru al Reţelei FIU.NET în anul 2004, urmare Proiectului PHARE Regional 2003-2005, derulat şi implementat de Biroul FIU.NET, aflat în cadrul Ministerului de Justiţie din Olanda.
În prezent, în cadrul Proiectului FIU.NET Unlimited HOME/2011/ISEC/MO/FIU.NET (2011-2013), Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor are calitatea de Partener în organismul de conducere al acestui proiect.
