Ambasadele a 12 state, între care Austria, Canada, Franţa, Germania, SUA, cer Guvernului Dăncilă, într-o declarație comună, să se abțină de la modificări, prin ordonanțe de urgență (OUG), care ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva corupției.
În scrisoarea comună se arată că ordonanțele de urgență pregătite pot avea un impact negativ asupra independenței justiției, ceea ce ar slăbi încrederea cetățenilor și a partenerilor români în sistemul judiciar, dar și în Guvernul României.
Premierul Viorica Dăncilă a luat foc. “Ambasadorii nu fac agenda primului ministru și eu nu accept acest lucru”, le-a transmis ea, în debutul ședinței guvernului, care a început la ora 16.00.
Ea a susținut că a vrut să aibă o discuție individuală cu fiecare ambasador dintre semnatarii declarației, dar aceștia au refuzat-o, motiv pentru care le-a “reamintit” public, sub formă de amenințare, că vorbește direct cu omologii săi premieri din cele 12 state.
“Am vrut să am o discuție individuală cu fiecare ambasador din acest grup, dar au refuzat. Le reamintesc doamnelor și domnilor ambasadori că suntem în România și că am dialog direct cu omologii mei. Le recomand să se adreseze autorităților din țara din care fac parte pentru că în niciun stat ambasadorii nu fac agenda prim-ministrului și eu nu am să permit acest lucru. Trebuie să arate respect pentru România, așa cum fiecare ambasador român are respect pentru un stat terț”, a declarat Viorica Dăncilă, în debutul ședinței Executivului.
Declarația comună a ambasadorilor
Redăm integral declarația comună transmisă de ambasadele celor 12 state – Austria, Belgia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Olanda, Norvegia, Suedia, Statele Unite:
“Noi, parteneri internaționali și aliați ai României, chemăm toate părțile implicate în elaborarea ordonanțelor de urgență ale guvernului care modifică legislația referitoare la domeniul justiției, să se abțină de la modificări care ar slăbi statul de drept și capacitatea României de a lupta împotriva criminalității sau corupției.
Din păcate, solicitările noastre oficiale de dialog privind aceste subiecte au rămas fără răspuns de la începutul lunii ianuarie.
Suntem profund îngrijorați de integritatea sistemului judiciar românesc, care a fost zdruncinat de modificări imprevizibile care nu întăresc eforturile României de a consolida progresul în materie de justiție. Dimpotrivă, efectul cumulativ al acestor modificări prezintă riscul încetinirii luptei împotriva corupției și subminării independenței sistemului judiciar. Așteptăm ca procesul de reformă să se bazeze pe un proces incluziv care să implice toate părțile, prin consultări ample. Un astfel de proces trebuie să se desfășoare în interesul tuturor cetățenilor români. Acest lucru necesită, de asemenea, ca toți actorii implicați să ia în considerare reacțiile și propunerile de sprijin oferite de experții juridici români și internaționali, pentru a evita o și mai mare alterare a progreselor remarcabile înregistrate în domeniul justiției de România în ultimele două decenii.
Ordonanțele de urgență care par a fi în curs de discuție pot avea un impact negativ asupra independenței justiției românești, ceea ce ar slăbi încrederea cetățenilor și a partenerilor români în sistemul judiciar, dar și în Guvernul României.
În opinia țărilor partenere, este esențial ca România să țină seama de recomandările organismelor Consiliului Europei, cum ar fi Comisia de la Veneția și GRECO, ale Parlamentului European, ale Consiliului Uniunii Europene și ale Comisiei Europene din ultimul său raport în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și să asigure o justiție eficientă, transparentă și imparțială.
Modificările propuse prezintă un risc de încălcare a valorilor comune. În plus, acestea ar putea avea un efect negativ de durată asupra dezvoltării economice a țării. Faptul că România deține în prezent președinția Consiliului Uniunii Europene îi conferă o responsabilitate specială. Îndemnăm Guvernul României și toți actorii implicați să țină seama în mod corespunzător de această declarație comună și să reafirme angajamentul politic al României de a susține valorile noastre comune”.
