Partidul Mișcarea Populară (PMP) condus de Traian Băsescu a reușit să formeze majorități în 8 consilii județene (CJ) și în București (CGMB), fie alături de PSD, fie de PNL, după alegerile locale din 5 iunie.
Astfel, chiar dacă PSD a obţinut 42,29% din voturi pentru CJ, i-au trebuit, pe lângă alianţe cu ALDE și UNPR, și puținii consilieri județeni ai PMP pentru a controla 3 din totalul de 31 de judeţe, inclusiv Capitala, pe care le controlează (73,8%), potrivit unei analize Medfiafax.
Totodată, PSD are 29 de preşedinţi de CJ (69,04%).
La egalitate cu PNL
Liberalii, în ciuda faptului că au obţinut 30,64% la alegerile locale, au reuşit să facă majorităţi abia în 9 judeţe – în 3 singuri şi în 6 în alianţe cu UDMR, PMP şi FDGR -, ceea ce înseamnă un procent de 21,4%.
În ceea ce priveşte şefia judeţelor, PNL a obţinut abia 7 preşedinţi de CJ, adică 16,6%.
În schimb PMP, cu un scor de 4,4% în alegeri pentru CJ a constituit 9 majorităţi în consiliile judeţene (la egalitate cu PNL), ceea ce corespunde unui procent de 21,4%.
Astfel, PMP a reuşit să constituie alături de PSD majorităţi în CJ Constanţa, Prahova, Neamţ, Caraş Severin, Timiş şi Maramureş şi alături de PNL în Alba, Arad şi Ilfov.
ALDE a constituit majorităţi doar alături de PSD, în virtutea unei înţelegeri cu social-democraţii. În schimb, PMP şi UDMR şi-au maximizat câştigurile mergând când cu PSD, când cu PNL.
UDMR, 5 președinți de CJ
UDMR a fost, în schimb, cel mai câştigat: cu un scor în alegeri de numai 4,9%, a intrat în 8 majorităţi judeţene (19,04%) şi a obţinut 5 preşedinţi de CJ (11,9%) în Harghita, Covasna, Bihor, Mureş şi Satu Mare.
Astfel, maghiarii au câştigat singuri două judeţe – Harghita şi Covasna – și au intrat în 6 majorităţi: alături de PSD în Bihor, Sălaj şi Mureş şi alături de PNL în Arad, Braşov şi Satu Mare.
