Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a mers la Bruxelles cu jalba-n proțap să convingă Comisia Europeană să accepte depășirea la 5,5% din PIB, de către România, a țintei de deficit de 4,4% pe care și-a asumat-o prin PNRR. Nu a reușit, potrivit unor surse politice, astfel că premierul Marcel Ciolacu (PSD) și partenerul său de coaliție, Nicolae Ciucă (PNL), vor încerca, vineri, să o înduplece pe președinta CE, Ursula von dre Leyen.
Până atunci, ministrul Finanțelor va insista pe lângă oficialii Comisiei Europene, să fie convingător, alături de miniștrii Investițiilor Europene și Muncii, că Guvernul Ciolacu o să facă rost de bani din așa-zisele reduceri ale cheltuielilor bugetare – tăierea a 200.000 de posturi bugetare neocupate.
Ciolacu și Ciucă au decis, în spatele ușilor închise: Guvernul PSD-PNL își asumă răspunderea în Parlament pe reforma fiscală și a aparatului de stat
Deocamdată, Ciolacu a continuat „țopăiala fiscală” a antecesorului său la șefia Guvernului, înființând noi agenții cu posturi bine plătite, în ciuda deficitului bugetar care a depășit 37 miliarde de lei, după primul semestru.
Deficitul a urcat la 37,21 miliarde de lei (2,34% din PIB), după 6 luni: Cheltuielile bugetare au crescut cu 16,5%
Premierul Ciolacu a avut o scurtă discuțieacum 10 zile, la Atena, cu șefa Comisiei Europene, însă acum el vrea să ia ok-ul și pe modificarea Legii pensiilor speciale, care a picat la CCR dar nici n-a respectat principiul contributivității de către „speciali”, așa cum România și-a asumat prin PNRR.
O altă „jalbă în proțap” este modificarea Codului fiscal, cu noile taxe prin care Ciolacu speră să fenteze Comisia Europeană că România va avea bani să plătească pensiile uriașe ale magistraților și altor „speciali” care nu au contribuit și nu contribuie la Fondul de pensii.
Consiliul Fiscal: Deficitul va depăși 6% din PIB în absenţa unor măsuri de corecţie a derapajului bugetar
Iată ce mesaj a transmis Boloș marți, pe Facebook, după întâlnirea cu oficialii CE:
„Binele României nu se negociază. Discuțiile pe care le avem cu organismele internaționale sunt pentru a ajunge să adoptăm măsuri concrete.
Spun asta în contextul în care am avut întâlniri cu reprezentanții European Commission pe tema implementării reformelor aferente Planul Național de Redresare și Reziliență.
Iar în următoarele zile vor continua discuțiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară, astfel încât Romania să ia rapid acele decizii care să sprijine Guvernul României în eforturile de ajunge să își atingă ținta deficitului bugetar. Adică în balanța cât producem/cât consumăm să nu ajungem și mai rău decât stăm deja.
Comisia ne-a subliniat încă o dată necesitatea continuării discuțiilor privind reforma fiscală din cadrul #PNRR, care trebuie să se completeze prin pachetul de masuri fiscal-bugetar prezentat de noi. A apreciat eforturile realizate de Guvern și așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanțele publice pe o traiectorie corectă în raport cu țintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuțiile purtate cu structurile UE. Pentru că sistemul fiscal nu reușește să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale.
Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice și consolidarea potențialului de creștere a economiei.
Reformele ample de natură bugetară și economică, inclusiv reformele sistemului de pensii, ale administrației fiscale, ale salariilor din sectorul public și ale guvernanței întreprinderilor de stat, ar trebui să sprijine eforturile de consolidare bugetară și să asigure sustenabilitatea acestora.
Trebuie să înțeleagă toți că eficiența cheltuielilor publice trebuie îmbunătățită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esențiale, cum sunt sănătatea, educația și infrastructura, eliminând risipa și cheltuielile redundante.
Am incredere că întreaga clasă politică va pune umărul hotărât pentru acest deziderat de a consolida politica fiscal-bugetară a României și de a valorifica ocazia pe care România o are prin #baniieuropeni.
Reforma sistemului fiscal-bugetar românesc nu trebuie văzută ca o necesitate, ci și o oportunitate de a stimula creșterea economică, de a atrage investiții și de a îmbunătăți calitatea vieții românilor. Pentru că vorbim de 46 de miliarde de euro prin programele operaționale aferente exercițului financiar 2021-2027 și alte 28 miliarde prin PNRR.”
