Proiectul Ordonanței de urgență (OUG) privind modificarea Codului fiscal este discutat de Guvernul Ciucă, în primă lectură, în ședința de miercuri.
Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, le aruncă praf în ochi românilor, declarând la îneputul ședinței Executivului că nu vor fi scumpiri pentru ei, ci „nu reprezintă decât eliminarea unor facilităţi pe partea de companii”.
La unison cu el, însuși președintele Klaus Iohannis a dat asigurări, marți seară, că românii nu vor fi afectați:
Iohannis contrazice proiectul OUG de modificare a Codului fiscal: „Nu se discută despre niciun impozit și taxă pentru oamenii de rând”
Însă, de la 1 august, se scumpesc țigările, băuturile carbogazoase, alcoolul. românii vor plăti mai mult și la restaurant, și la cazarea la hotel. Iar de la 1 ianuarie se majorează impozitele pe locuință și mașină.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, la începutul ședinței Executivului:
„Avem nevoie de decizii coordonate şi discutate la nivelul instituţiei guvernamentale şi avem nevoie ca soluţiile să poată fi acceptate şi implementate în conformitate cu realitatea pe care o trăim. Sunt măsuri care vizează atât stabilitatea economică, cât şi protejarea locurilor de muncă şi, desigur, angajamentul nostru pentru a asigura predictibilitate mediului de afaceri şi dezvoltării economice într-un cadru fiscal cât se poate de bine agregat la nevoile şi la situaţia curentă. Astfel, în şedinţa de Guvern de astăzi vom avea în primă lectură un proiect de Ordonanţă de urgenţă care vizează Codul fiscal”.
Proiectul de OUG a fost publicat pe site-ul MFP, luni seară, urmând a fi adoptat săptămâna viitoare.
Impozite și taxe majorate, unele de la 1 august: Câciu a publicat proiectul OUG de modificare a Codului fiscal
Ministrului Finanţelor, Adrian Câciu, a prezentat, la începutul ședinței de miercuri a Guvernului, doar partea avantajoasă pentru români prin aceste măsuri. Astfel, el a spus că se urmăreşte protejarea salariaţilor cu venituri de până la 4.500 de lei. În acest scop, se propun o serie de deduceri pentru salariaţii care au întreţinere alte persoane, dar mai ales pentru salariaţii tineri, de până la 26 de ani, care vor beneficia de o deducere de 15% din impozit.
„Acest proiect prevede o serie de ajustări ale Codului fiscal care sunt în concordanţă cu angajamentele asumate de România în PNRR, în Programul de guvernare şi în ceea ce înseamnă statutul de membru NATO, în sensul asigurării resurselor necesare înzestrării Armatei Române şi îmbunătăţirea securităţii naţionale în contextul războiului din Ucraina. Practic, ajustarea fiscală pe care o propunem prevede, pe de o parte, protejarea cetăţenilor României care au statutul de salariaţi şi veniturile de până la 4.500 de lei. Şi, în acest scop, avem o serie de deduceri şi pentru salariaţii care au întreţinere alte persoane, inclusiv copiii, dar mai ales pentru salariaţii tineri, de până la 26 de ani, cu titlu de noutate, se introduce o deducere de 15% din impozit, pentru a creşte până la urmă şi gradul de ocupare în rândul tinerilor, unde există un şomaj de natură structurală. Dar, şi pentru angajaţii care au copiii în orice formă de învăţământ, pentru a încuraja trimiterea la şcoală şi evitarea abandonului şcolar, pentru fiecare copil se va primi o deducere suplimentară de 100 de lei”, a precizat ministrul.
„În contrapondere, avem o serie de ajustări pe partea de capital şi pe partea de companii, care, în fapt, nu reprezintă altceva decât eliminarea unor facilităţi, reconversia sau restructurarea unor facilităţi acordate în anumite zone, facilităţi care şi-au atins deja elementul de potenţial în anii care au trecut, iar în acest moment sunt solicitate a fi eliminate şi de către Comisia Europeană, dar chiar şi de către foarte mare parte a mediului de afaceri”, a adăugat Adrian Câciu.
Ministrul a adăugat că măsurile de „echilibrare şi ajustare fiscală” vizează, totodată, o „reconversie economică”, susţinând dezvoltarea. El a menţionat în acest sens extinderea facilităţii de profit reinvestit către companiile care dezvoltă noi capacităţi de producţie, de procesare sau retehnologizare a liniilor pe care le au. În ceea ce priveşte microîntreprinderile, Adrian Câciu a precizat că acestea au din punct de vedere cantitativ o pondere foarte mare în economia României, ca urmare sunt vizate facilităţi fiscale destinate antreprenorilor şi companiilor care au cel puţin un angajat.
„Sunt elemente pe care le-am avut în vedere şi în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional. De altfel, la baza acestor modificări sunt două studii de la Fondul Monetar Internaţional, unul de la Banca Mondială şi unul al Comisiei Europene privind recomandări adresate României pentru ceea ce înseamnă consolidarea fiscală”, a indicat el.
Câciu a menţionat şi implementarea digitalizării ANAF în vederea unei colectări mai eficiente la bugetul de stat. El a adăugat că Guvernul îşi doreşte să se ajungă la un grad de conformare voluntară de 95% în 2024.
„Totodată, dincolo de această ordonanţă, nu renunţăm la efortul care este cel mai important: efortul de consolidare fiscală din perspectiva colectării, digitalizării instituţiilor, astfel încât să ajungem la un grad de conformare voluntară în orizontul lui 2024 de 95%. Practic, efortul statului va veni în contrapondere cu efortul pe care îl cerem contribuabilului”, a transmis ministrul.
Potrivit acestuia, proiectul vizează ajustări care sunt în concordanţă cu angajamentele asumate de România în PNRR, în Programul de guvernare, dar şi în ceea ce priveşte statutul de membru al NATO, „în sensul asigurării resurselor necesare înzestrării Armatei române” şi pentru îmbunătăţirea securităţii naţionale în contextul războiului din Ucraina.
Ciucă: „Eu nu le-aş zice eliminarea de facilităţi, ci mai degrabă eliminarea de excepţii”
Premierul Nicolae Ciucă și-a amintit că electoratul PNL este format din mediul de afaceri, astfel că l-a corectatpe Câciu:
„Eu nu le-aş zice eliminarea de facilităţi, ci mai degrabă eliminarea de excepţii, pentru că o parte dintre ele sunt excepţii şi ne-am angajat prin PNRR, precum şi în întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanţii organismelor internaţionale de profil ca aceste excepţii să fie eliminate şi să ajungem în sfârşit la o aplicare unitară a prevederilor legale în domeniul fiscal”.
Prim-ministrul a ținut să precizeze că „în ultima perioadă am avut întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai patronatelor şi sindicatelor, iar în urma discuţiilor a reieşit necesitatea unor decizii coordonate”.
