Premierul Marcel Ciolacu o lungește tot mai mult cu pensiile speciale: după ce declarase, recent, ca „lucrurile sunt cam finalizate”, acum avansează ca termen de finalizare a legii „până la 1 noiembrie”. Cât despre legea pensiilor de rând, liderul PSD susține că își „dorește” să fie promulgată „până la 1 ianuarie”.
El admite însă, pentru prima dată, că dacă „nu închidem acest jalon, vom depune fără închiderea acestui jalon, iar România va pierde 1,4 miliarde de euro”.
Iată declarațiile lui Ciolacu, miercuri seară, la Digi24:
„Eu îmi doresc ca până la 1 ianuarie să am promulgată legea pensiilor, întreaga reformă a pensiilor, cea prevăzută în cererea de plată numărul 4. Împreună cu Banca Mondială şi cu Comisia Europeană, s-a decis să se meargă pe varianta prin care se închid inechităţile în interiorul legii pensiilor.
Eu merg pe primul scenariu pe care l-am convenit cu Comisia, cea în care se închid foarte mult inechităţile. De exemplu, sunt oameni care au muncit 30 de ani şi au pensie de la CAP de 1.000 de lei, 1.500 de lei. Nu exista contribuţie pe timpul lui Ceauşescu. Să îl scot din mormânt să îl cert? Aşa a gândit el atunci. Aşa era sistemul comunist. (…) Sunt nişte inechităţi. Aceasta este prima variantă”, a explicat prim-ministrul, adăugând că, după adoptarea noii legi, pensiile vor creşte şi cu 5%, cele mari, dar şi cu 20, 40%, cele mai mici.
În privinţa pensiilor speciale, se mai poartă negocieri cu Comisia Europeană. Ultimele negocieri pe care le avem, mai sunt trei lucruri de negociat, sunt unde ne încadrăm cu calculul, ce luni se iau în calcul când se calculează pensia magistraţilor. Ştiţi foarte bine că a fost pe o singură lună, ultima lună. Vă aduceţi aminte de un procuror general care a ieşit cu 120.000, că şi-a pus toate veniturile într-o singură lună? Procuror general al României, să faci o şmecherie să îţi pui toate veniturile în ultima lună, să iesi la pensie cu 120.000. Nu există măgărie mai mare pe care poţi să o faci faţă de un popor întreg, după ce ai fost procuror, deci tu împărţeai dreptatea în România.
Este această negociere, ultimul draft a fost trimis de către Ministerul Justiţiei acum 48 de ore. Aşteptăm răspunsul Comisiei, unde este linia roşie, unde ne putem încadra, astfel încât să facem amendamentele, să le trecem prin Parlament. Noi până la 1 noiembrie trebuie să avem tot procesul parlamentar închis, cu tot cu decizia CCR (în caz că legea va fi contestată di nou – n.r.). Suntem un pic presaţi de timp. Dacă nu închidem acest jalon, vom depune fără închiderea acestui jalon, iar România va pierde 1,4 miliarde de euro”.
În 28 iunie a.c., Parlamentul a modificat mai mult de formă pensiile magistraților, care ar fi urmat să aibă condiții neschimbate de pensionare timp de 5 ani de aici încolo, până în 2028: ar fi ieșit la pensie după 25 de ani vechime, indiferent de vârstă, și ar fi beneficia de o pensie în cuantum de 80% din indemnizația brută și sporurile din ultima lună de activitate. În plus, vârsta de pensionare ar fi crescut, din 2024, etapizat, de la 50 de ani, în 2024, la 60 de ani în 2035.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu (PNL), susținea că „nu e un capăt de țară tranziția de 5 ani”.
Parlamentul a mai decis în noua lege impozitarea cu doar 15% a părții de necontributivitate din pensiile speciale mai mari de 4.000 de lei net.
Numai că legea a fost contestată la CCR și – ca de fiecare dată – a picat controlului de neconstituționalitate.
DOCUMENT. Motivarea deciziei CCR de menținere intactă a pensiilor speciale pentru magistrați
