Premierul Nicolae Ciucă a recunoscut, miercuri, că oficialii Comisiei Europene au condiționat eliberarea tranșei a doua de bani din PNRR de modificarea Legii avertizorului de integritate, care reprezintă jalon.
Astfel, legea modificată a trecut de Senat, iar Camera Deputaților va da votul final, săptămâna viitoare.
„Cele mai importante decizii sunt legate de îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR. La nivelul ministerelor de linie s-a discutat cu stafful tehnic al Comisiei. A fost nevoie de clarificări și decizii ca să ne asigurăm că cererea de plată 2 va fi aprobată. În sensul acesta au fost două aspecte importante. Unul legat de legea avertizorului de integritate și în acest sens s-a impus modificarea unor prevederi din lege, demers care a fost demarat săptămâna aceasta, deja în Senat a fost aprobat, urmând ca săptămâna viitoare să intre în dezbatere la Camera Deputaților și astfel să închidem acest aspect de clarificare”, a declarat Nicolae Ciucă, la începutul ședinței de miercuri a Guvernului.
Amintim că proiectul Legii avertizorilor de integritate a fost mutilat de PNL, PSD și UDMR, la începutul lui iulie 2022, la votul final din Camera Deputaților.
Pericolul activării mecanismului de condiţionare a fondurilor europene
Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, a amenințat cu sesizarea Comisiei Europene pentru activarea mecanismului de condiţionare a fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Kovesi amenință cu sesizarea CE privind condiționarea fondurilor europene pentru România de respectarea statului de drept
Gorghiu îi pasează lui Iohannis avertismentul lui Kovesi privind avertizorii de integritate: „Legea nu a fost deocamdată promulgată”
În vara trecută, președintele Klaus Iohannis s-a codit să spună de ce nu a ieșit public cu o declarație după ce proiectul Legii avertizorilor de integritate a fost mutilat de PNL, PSD și UDMR la votul final din Camera Deputaților.
Iohannis, mut la întrebarea de ce nu a ieșit public după votul PNL-PSD-UDMR pe Legea avertizorilor de integritate
USR a atacat la Curtea Constituțională actul normativ, dar sesizarea i-a fost respinsă.
CCR a respins contestația USR pe Legea avertizorilor de integritate. Iohannis o poate promulga – sau nu
USR a acuzat în contestația depusă la CCR, că „în forma impusă de Coaliţia PSD-PNL-UDMR, slăbeşte considerabil protecţia persoanelor ce vor să dezvăluie neregulile din instituţiile publice şi ridică obstacole considerabile în obţinerea fondurilor din PNRR”.
Fostul ministru al Justiției în Guvernul Cîțu, Stelian Ion, reclamă că „Așa cum a fost modificată în Camera Deputaților este o lege care protejează corupția și îi descurajează pe cei care află de acte corupție și ar putea să le denunțe”.
Iată precizările transmise de el pe Facebook:
„Amendamentele susținute de PSD-PNL-UDMR îndepărtează textul de Directiva europeană, care trebuia transpusă fără intervenții care să îi schimbe scopul, acela de a proteja avertizorii de integritate. Varianta adoptată de majoritatea PSD-PNL-UDMR încalcă obligațiile asumate la aderare, este plină de prevederi neclare și lipsite de predictibilitate și este mult modificată față de varianta adoptată de Senat.
În sesizarea către CCR, sunt invocate patru argumente de neconstituţionalitate, printre care încălcarea obligaţiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană şi lipsa de claritate şi predictibilitate a unor prevederi, conform unui comunicat de presă al formaţiunii.
Astfel, USR consideră că legea avertizorilor de integritate, în forma adoptată de majoritatea PSD-PNL-UDMR, contravine chiar Directivei UE pe care avea scopul de a o transpune (Directiva 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii).
Concret, Directiva UE interzice ca prin transpunerea sa în legislaţia internă să se diminueze nivelul de protecţie acordat deja unui avertizor. Or, legea PSD-PNL-UDMR exact asta face, scade protecţia oferită persoanelor care vor să sesizeze nereguli.
În ceea ce priveşte lipsa de claritate, precizie şi predictibilitate a legii adoptate zilele trecute, observaţii şi recomandări în acest sens a formulat şi Consiliul Legislativ, doar că ele au fost ignorate de partidele aflate la putere, adaugă USR. De exemplu, legea nu prevede concret, explicit, clar şi previzibil la art. 1 alin. (4) care dezvăluiri ale încălcărilor de norme nu intră sub incidenţa legii avertizorilor.
„În acest sens, în raport de prevederile art. 346 din TFUE, la care fac trimitere generic prevederile art. 1 alin. (4), rezultă că nu pot face obiectul avertizărilor în interes public încălcări ale normelor în materie de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii naţionale, care sunt considerate de stat ca fiind esenţiale pentru securitatea naţională şi, în mod special, care privesc armament, muniţie şi material de război. Neconstituţionalitatea textului derivă din faptul că este imposibil astfel pentru un avertizor să cunoască care sunt interesele pe care statul le consideră, la un moment dat, esenţiale pentru securitatea naţională sau cele privind dotarea de război. Un astfel de exemplu îl constituie achiziţionarea de fier vechi pe post de tehnică militară. Având în faţă textul de lege votat, este imposibil de stabilit dacă se încadrează sau nu, la un moment dat, în noţiunea de chestiune esenţială pentru securitatea naţională, care nu va putea fi dezvăluită de un avertizor”, argumentează USR în sesizarea depusă la CCR.
De asemenea, USR invocă încălcarea prevederilor art. 15 din Constituţia României, referitoare la teoria „dreptului câştigat”, dat fiind că prin forma impusă de Coaliţia PSD-PNL este diminuată protecţia oferită avertizorilor de integritate sub nivelul actual, conferit de Legea nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii.
Nu în ultimul rând, în sesizarea USR este invocată încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care, în cadrul dezbaterilor din Camera Deputaţilor, Coaliţia PSD-PNL a adoptat „numeroase amendamente care au denaturat semnificativ consimţământul exprimat de Senat cu privire la adoptarea respectivului act”.
Printre modificările semnificative aduse de deputaţii Coaliţiei sărăciei se numără eliminarea raportărilor anonime, scăderea până la trei ori a amenzilor civile aplicabile pentru represalii la adresa avertizorilor şi impunerea unui termen minim între momentul raportării şi divulgarea publică.
