PSD și PNL au făcut publică, miercuri, decizia pe comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, în 9 iunie. Cele două partide vor merge pe liste comune pentru eurodeputați, iar premierul Marcel Ciolacu a propus ca lista pentru europarlamentare să fie deschisă de o femeie care să nu fie membră a PSD sau a PNL.
Atât liderul PNL Nicolae Ciucă, cât și cel al PSD au clamat „stabilitatea”. „Românii își doresc liniște și stabilitate. (…) u ne putem permite să fragilizăm stabilitatea țării pentru micile orgolii politice”, a declarat Ciucă, în conferința de presă comună, insistând pe faptul că „la locale, fiecare partid să candideze prin forțe proprii”.
„Prezența cea mai mare la alegeri e la locale. Faptul că am decis comasarea nu e împotriva democrației, dimpotrivă, e un vot în plus pentru democrație și pentru o reprezentare corectă în fața românilor”, a spus și Ciolacu.
„Am propus și o alianță electorală pentru alegerile europarlamentare. E evident că doar cele două mari partide se pot uni și pot face față valului extremist”, a adăugat el.
Prezidențialele în septembrie, parlamentarele în decembrie
Primul tur al prezidențialelor va avea loc în septembrie, cu două luni mai devreme față de alegerile precedente, din 2019.
„Am decis să avem alegerile prezidențiale în luna septembrie și alegerile parlamentare în 8 decembrie”, a spus Ciolacu.
Întrebat dacă va modifica în Guvern Codul Administrativ pentru alegerile locale, Ciolacu a răspuns: „Va fi o corelare”.
Ciucă a „scăldat-o”, atunci când a fost chestionat de ce liberalii nu mai merg singuri la alegeri, așa cum au decis în noiembrie 2023 la Sinaia: „Am decis că mergem la alegeri prin noi înșine pe baza evaluărilor de la acel moment. Dar uneori e nevoie de mișcări tactice. Ce s-a întâmplat acum e o mișcare tactică, având în vedere ce se întâmplă în jurul nostru în materie de securitate. Explicația e că prin noi înșine putem să le cerem românilor să ne acorde încrederea pentru ce vom face în continuare”.
Dacă la europarlamentare coaliția PSD-PNL va avea un rezultat bun, Ciucă nu a spus cu subiect și predicat dacă va discuta despre candidat comun la prezidențiale: „E un moment corect ca cele două partide să creioneze un proiect de țară. Și după ce vedem ce decid românii, de ce nu, să ne strângem într-o coaliție pe 10 iunie pentru a lua deciziile pentru perioada următoare. Pe 10 iunie vă vom spune ce am decis”.
Despre o funcție viitoare a președintelui Klaus Iohannis, PSD i PNL nu au discutat, susține ciucă: „Nu. Discuțiile au fost în interiorul partidelor pentru o mai mare prezență la vot. Am fi avut în decembrie trei rânduri de alegeri în trei duminici consecutive. Am luat decizia de a nu bloca România. Aș fi mândru, ca român, ca președintele României să ocupe o funcție politică la nivel mare. În această alianță, sunt ferm convins că amândoi, împreună cu europarlamentarii vom negocia o funcție cât mai importantă pentru comisarul român și pentru funcții importante în Parlamentul European. Românii vor o voce puternică, românească în structurile europene”.
Întrebat dacă PNL merge cu Firea sau Burduja în cursa pentru Primăria București, Ciucă a spus: „Nu am ajuns să discutăm în detaliu și un răspuns onest e că, și dacă ar fi să stabilim un candidat comun, avem nevoie de sondare pentru a vedea poziționarea posibililor candidați. Ne interesează profilul candidatului în percepția alegătorilor”.
Ciolacu a adăugat: „Eu am fost viceprimar la Buzău. Trebuie să ai ceva în tine pentru a fi ales în orașul tău. Sunt ferm convins că în următoarea perioadă vom veni cu cea mai bună decizie politică pentru București”.
Despre cine va deschide lista la europarlamentare, Ciucă a spus că „nu am discutat nici nume, nici modul de împărțire”, dar a recunoscut că „e clar că se va ține cont de ponderea partidelor în coaliție”.
Ciolacu a intervenit: „Mi-aș dori să găsim o doamnă care să deschidă lista de europararlamentare care să nu fie membră PSD sau PNL”.
Întrebați despre câte mandate speră să obțină la europarlamentare, Ciucă a spus „Cât mai multe”, iar Ciolacu: „Alianța va fi pe primul loc”.
De asemenea, chestionați despre numele trusturile de presă cărora le-au au plătit 250 de milioane de lei pentru a cumpăra știri pozitive, Ciolacu a replicat: „În toată lumea democratică se folosește acest lucru pentru politicile publice ale fiecărui partid. Nu mă ocup eu de asta, sunt agenții de publicitate. Sumele sunt publice, sunt verificate de autorități și dacă ar fi fost o problemă, partidele ar fi trebuit să le dea înapoi”.
