UPDATE: Curtea Constituţională arată, în motivarea deciziei de anulare a alegerilor prezidenţiale, că preşedintele Klaus Iohannis îşi va exercita mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele ce va fi ales, judecătorii invocând „complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale”.
„Curtea, având în vedere complexitatea şi durata în timp a operaţiunilor electorale necesare ulterior pronunţării prezentei decizii, constată aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia preşedintele României în funcţie ‘exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales”, se arată în motivarea CCR.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, vineri seară, după anularea de către Curtea Constituțională (CCR) a alegerilor prezidențiale, că va rămâne în funcție până în aprilie-mai 2025, când se va organiza un nou scutin.
„Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit”, a spus Iohannis.
Însă la alineatul 3 al articolului citat de el, Constituția prevede: „(3) Mandatul Presedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de rîzboi sau de catastrofă.
Decizie-șoc! Curtea Constituţională îi prelungește mandatul lui Iohannis prin anularea alegerilor prezidenţiale, deși validase rezultatele primului tur iar votarea pentru turul II începuse deja
Declaraţia integrală:
„Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici.
La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, și în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo și am convocat de urgență ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS și de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoașteți.
CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, și concluziile au fost grave. Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci.
Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor și chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislația electorală.
Același candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informațiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave.
La puține zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizații neguvernamentale mi-a cerut declasificarea și publicarea tuturor materialelor care au ajuns în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării. După discuții cu conducerile instituțiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor și publicarea. Așa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în ședința CSAT.
Este important de reținut că CSAT nu are atribuții în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate națională și asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
După mai multe contestații din diverse părți trimise către Curtea Constituțională, astăzi Curtea Constituțională a decis că se anulează toată procedura alegerilor Președintelui.
Acum, „ce urmează?” este întrebarea pe buzele românilor.
În primul rând, urmează, după validarea alegerilor parlamentare, care au avut loc între timp, convocarea noului Parlament, convocarea de consultări cu partidele parlamentare și constituirea noului guvern al României după alegerile parlamentare.
Noul guvern al României va stabili noi date la care se vor desfășura cele două tururi ale alegerii Președintelui României. Deci, încă o dată, se convoacă noul Parlament, se alege noul guvern, noul guvern stabilește când vor avea loc alegerile prezidențiale în noua variantă.
Ce fac eu? În Constituția României, citim la Articolul 83, alineatul 2: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de președintele nou ales”.
Concluzie, eu rămân în mandat până când va fi ales un nou Președinte al României. Când noul Președinte va depune jurământul, eu voi pleca de aici. Și nu, nu voi fi Prim-ministru al României, nu doresc să fiu Prim-ministru al României, nu doresc decât să duc acest mandat la un bun sfârșit.
Mă voi implica, ca și până acum, pentru România, pentru români. Până în ultima zi, mă voi implica pentru o Românie democrată, liberă, modernă, sigură, europeană, o Românie europeană. România este o țară stabilă, o țară sigură și o țară solidă.
Spun asta pentru economie, pentru investitori, pentru piețele financiare. Spun asta pentru Uniunea Europeană. România este și rămâne o țară sigură, solidă, proeuropeană.
Spun asta pentru NATO. România rămâne un aliat sigur, solid.
Și cred că este foarte important să știm cu toții: România nu este în dificultate”.
