„Prin derogare de la prevederile art. XLVII alin. (5) din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung (…) în cazul autorităților/agențiilor/instituțiilor publice autonome, Guvernul României poate aproba, prin memorandum, un număr total de funcții de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăși 10% din numărul total de posturi aprobate”, prevede Ordonanța de Urgență (OUG) adoptată, joi, de Executiv.
Creşterea numărului de posturi de conducere de la 8% la 10% în instituţiile publice poate fi făcută doar dacă în prealabil a fost realizată reorganizarea instituţională şi dacă există angajamente faţă de Comisia Europeană pe un anumit domeniu de activitate.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a precizat la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern: „Sunt două condiţii pentru a avea procentul de maximum 10%. Întâi de toate, acea instituţie publică care depăşeşte procentul de 8% trebuie să fi făcut în prealabil reorganizarea instituţională. Deci nu în orice condiţii poate fi crescut acest procent. Şi a doua condiţie importantă este să existe reglementări care sunt din directivele Uniunii Europene sau obligaţii pe care le avem asumate în relaţia cu Comisia Europeană, pentru ca aceste structuri organizaţionale şi România să îşi poată duce la bun sfârşit angajamentele pe care şi le-a asumat. Este singura excepţie făcută, cu cele două condiţii cumulative, care se referă la reorganizarea prealabilă, deci nu oricum poate fi depăşit procentul de 8%, şi numai dacă sunt asumate şi sunt angajamente faţă de Comisia Europeană pe un anumit domeniu de activitate”.
Memorandumul se inițiază de către autoritatea/agenția/ instituția publică autonomă interesată și se avizează de către Ministerul Finanțelor.
Termenul prevăzut de Legea 296/2023 pentru reorganizarea tuturor instituțiilor de stat este 30 iunie 2024.
În ceea ce priveşte prevederea conform căreia companiile de stat pot face majorări salariale chiar dacă au avut pierderi, ministrul a explicat că, la finele anului trecut, acestea au luat o serie de decizii pentru a pune în aplicare anumite drepturi salariale pe care le-au avut în contractele colective de muncă sau le-au avut prin alte modalităţi reglementate şi a trebuit ca acele drepturi salariale în plată, respectiv cele care au fost acordate până la data de 31 decembrie 2023 să poată să fie în continuare achitate, cu menţiunea că aceste societăţi nu pot să crească numărul de posturi sau să acorde şi alte majorări de natură salarială dacă au pierderi contabile.
„Deci nu este o măsură care să dea posibilitatea unei companii de stat care a înregistrat pierderi şi în continuare acea pierdere să o creştem prin majorările salariale”, a arătat Boloş.
„Să nu uitaţi că am introdus normative de cheltuieli ( în Legea 296, n.r.) până la nivel de cheltuială cu telefonul, norma privind parcul auto, normă de carburanţi. Imaginea în oglindă a normativelor de cheltuieli pe care le avem în sectorul public s-au transpus şi la nivelul agenţilor economici şi raţionamentul nostru a fost ca din aceste limitări de cheltuieli să îmbunătăţim performanţa economică şi prin aceasta, pe seama dividendelor încasate la bugetul de stat, să aducem mai mulţi bani la bugetul de stat, fiind o cerinţă a Comisiei Europene. Guvernanţa corporativă este o cerinţă a Uniunii Europene şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă avem acest lucru ca să îmbunătăţim condiţiile de administrare a patrimoniului public. Asta e un lucru care ne aduce, pe lângă venituri suplimentare la bugetul de stat, şi utilizarea cu chibzuinţă a patrimoniului de care dispun companiile”, a adăugat ministrul Finanţelor.
