În an preelectoral, Guvernul Ciucă le face un nou cadou baronii locali, majorându-le cu 50% lefurile, sub pretextul faptului că aceștia implementează proiecte din fonduri europene. (Vezi document la finalul articolului)
Acesta vine la doar o săptămână după cadoul livrat, tot de Guvernul PNL-PSD-UDMR, primarilor și șefilor de consilii județene: liber la „plombări” asfaltice, fără autorizație de construire (OG9/2023).
PNL-PSD-UDMR, cadou pentru baronii locali: Liber la lucrări de întreținere a drumurilor, fără autorizație de construire!
Trebuie să amintim că lefurile baronilor locali au mai fost majorate, în urmă cu patru luni:
Lege adoptată! Lefuri mărite pentru aleșii locali. Chiar și pentru penalii Alexe și Chirica!
Legea a fost atacată de USR la Curtea Constituțională, for care ar trebui să decidă chiar marți, după o amânare din 14 decembrie 2022.
Majorarea cu până la 2.000 de lei/lună a lefurilor baronilor locali (primari şi şefi de CJ), atacată la CCR
Astfel, o nouă Ordonanță de Guvern (OG) a fost aprobată, în ședința de marți a Executivului, pentru modificarea Legii 153/2017: „Indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativ-teritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență se majorează cu până la 50%”.
De asemenea, personalul nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene (…), precum personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, va beneficia de un nivel al veniturilor salariale similar indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau de vicepreședinte CJ.
Ministerul Dezvoltării și cel al Proiectelor Europene vor elabora „Regulamentul-cadru pentru aprobarea criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru aceste persoane, precum și condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei”. Regulamentul-cadru va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului.
„Era nefiresc ca acela care răspunde la nivelul primăriei, respectiv primarul, de tot ceea ce înseamnă gestionarea unui portofoliu de proiecte să primească mult mai puţin decât subordonaţii pe care îi avea în subordine. De aceea am uniformizat procentul de spor pe fonduri europene şi desigur aici beneficiarii, autorităţi locale sunt cei care duc greul”, a invocat ministrul Proiectelor și Fondurilor Europene, Marcel Boloş, la briefingul de presă de la finalul ședinței Executivului.
Iată și răspunsurile lui Boloș la întrebările jurnaliștilor:
Reporter: Domnule ministru, sunt și alte țări în care există acest spor stimulativ pentru primari, pentru şefii de CJ?
Marcel Boloş: Toate statele membre își gândesc acest instrument de stimulare a experților. Eu am fost în această calitate de beneficiar și pot să vă spun că este o muncă foarte grea, care se depune la nivelul autorităților locale și, fără implicarea primarului și a conducătorului unității administrativ-teritoriale, nu putem discuta de a aduce un suflu nou.
Pentru țara noastră este important să identificăm toate măsurile de consolidare a capacității administrative a beneficiarilor. Acesta este un set de măsuri care se află în lucru, în momentul de față, la nivelul MIPE și, în curând, vom veni și cu alte tipuri de măsuri care privesc consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiar.
Nu este suficient la nivelul echipelor de proiect, discutăm până la nivelul celor care execută lucrările – constructorilor, pentru că e posibil, vă dau un exemplu, să modificăm contingentele de lucrători care pot fi aduse în țară pentru a asigura forța de muncă necesară pe șantiere. În curând, pentru cele peste 5.000 de contracte pe care le-a semnat Ministerul Administrației și Dezvoltării Regionale se vor organiza proceduri de licitație.
Vă dați seama, în acel moment România va trece printr-o perioadă dificilă. Dacă toate contractele de finanțare se termină de încheiat, dintr-o dată, în piață va fi o solicitare din partea constructorilor destul de mare și, de aceea, ne gândim la al doilea pachet de măsuri care vine în sprijinul beneficiarilor și al constructorilor, inclusiv alocări de fonduri.
Nu ştiu dacă mai țineți minte, am avut în luna august, anul trecut, apel de proiecte doar pentru domeniul construcții. Am alocat 150 de milioane de euro pentru a-și putea cumpăra echipamente, utilaje necesare pentru a realiza proiectele de infrastructură, pentru că nu discutăm doar de infrastructura de transport, discutăm de cea educațională, de spitale, de eficiență energetică. Toate aceste proiecte se vor derula în paralel, cu termen 31 august 2026 și, de aceea, al doilea pachet măsuri pentru consolidarea capacității administrative la nivel de beneficiari îl vom pune în discuție publică și prezenta coaliției și guvernului cât de curând.
Reporter: Până atunci, întorcându-ne la situația de acum, nu era în fișa postului primarilor și șefilor de CJ-uri să se ocupe de absorbția fondurilor europene? Nu este în fișa unui post de primar să se ocupe de dezvoltarea propriei comunități pe care o conduce și pentru care a fost ales?
Marcel Boloş: Ba, da, dar acest spor, am spus, nu îl dăm ca o măsură orizontală, atât pentru cei care nu au proiecte sau pentru cei care depun cereri de finanțare. Nu l-am gândit așa, ci l-am gândit ca un instrument de stimulare pentru a face procesul de absorbție și de implementare a proiectelor cât mai dinamic. România are nevoie de aceste instrumente pentru a se asigura că banii pe care îi avem alocați la nivelul Uniunii Europene să poată fi folosiți într-un mod cât mai eficient şi, nu vă supărați, experții care pe care îi avea în subordine un primar luau 50% spor, pe când primarul – și eu am lucrat într-o primărie 20 de ani şi știu – este cel care trebuie să-și asume decizii grele pentru un proiect. O expropriere de teren se face dacă primarul se implică. Şi vă dați seama că nu este o decizie extrem de ușoară sau mobilizarea pe șantier sau deciziile care cu adevărat țin de implementarea proiectelor. Pentru aceea am creat acest instrument și eu cred cu tărie că este un instrument care ajută România să poată trece cu bine peste această perioadă de atragere de fonduri – un buget imens, de investiții pe care îl avem.
Reporter: Nu-mi este clar de ce a fost adoptată această ordonanță și fără indicatorii de performanță, adică?
Marcel Boloş: Pentru că ei sunt gândiți în etapa a doua, prin hotărâre de guvern, ca să putem să-i analizăm foarte bine, pentru că nu ar fi de dorit să avem un spor, întâi de toate, fără indicatori de performanță. Acest lucru nu ar fi de agreat și să putem să avem un pachet de indicatori care să răspundă cel mai bine cerințelor noastre de a stimula hărnicia în atragerea de fonduri europene. Şi am spus, ei sunt indicatori de performanţă.
Reporter: Dar când vor veni aceşti indicatori, că banii vor fi acordaţi de când și vor fi acordați doar în momentul în care va fi clar acest set de indicatori de performanță?
Marcel Boloş: Da. Acest mecanism al indicatorilor de performanță trebuie să-l prezentăm într-o perioadă scurtă de timp pentru aprobare în guvern pentru a debloca practic acordarea acestui spor de 50%. În momentul de față, indicatorii există, dar sunt gândiți pentru vechiul spor pe care îl aveau, de 25%, și sunt gândiți la nivel de număr de proiecte. Am spus că am vrea să adăugăm valoarea proiectelor, pentru că este important acest lucru și, de asemenea, tipologia proiectelor. Adică, dacă sunt proiecte de infrastructură, e un lucru, care ajută la dezvoltarea comunității, iar dacă sunt pentru consolidarea, dezvoltarea capacității administrative, este alt lucru. Nu susțin să dăm acolo procente de 50%, nu, nu. Repet, proiectele de infrastructură sunt cele mai grele și vă spun în calitate de beneficiar și om care mă ocup de investiții publice din anul 1998.
Reporter: Din februarie am putea vorbi despre punerea în aplicare a acestui sistem de stimulente pentru primari şi…?
Marcel Boloş: E obligatoriu să venim într-o perioadă scurtă de timp ca să poată să fie dat sporul la nivelul celor 50% pe care i-a aprobat guvernul.
Reporter: Şi o ultimă întrebare. Pentru că a fost nevoie de instituirea acestui mecanism pentru a stimula hărnicia. Cum stăm? Spuneați de 5.600 de contracte cu o valoare de 11 miliarde. Să înțelegem că sunt blocaje multe, să înțelegem că vorbim despre probleme mai ales în privința proiectelor de infrastructură?
Marcel Boloş: Întotdeauna proiectele de infrastructură pot să ducă la lucruri imprevizibile, de la cele de transport, care sunt de importanță națională, până la cele care sunt infrastructură rutieră de interes județean. Și de aceea, cum am precizat, de la decizia simplă de expropriere până la măsuri care țin de consolidarea unui versant sau decizii care implică o anumită responsabilitate pentru președinții de consilii județene, primari – sunt foarte important de luat și la momentul potrivit, pentru că întârzierile și cronicizarea întârzierilor în implementarea proiectelor nu fac decât să fie cu efect dăunător asupra absorbției și asupra dezvoltării infrastructurii. Dacă pentru gestionarea celor 80 de miliarde de euro n-am crea toate aceste mecanisme necesare ca să putem aduce banii în țară, cred că pentru România ar fi pierderea unei oportunități istorice și pentru aceasta facem aceste demersuri pentru a stimula hărnicia. Nu sunt de acord sub nicio formă să discutăm despre acest spor în alte condiții.
Reporter: Mi-ați răspuns parțial la întrebare. V-am întrebat cum stăm, gradul de realizare în privința celor 5.600 de proiecte?
Marcel Boloş: Da. Am spus, nu am datele cu privire la absorbție, am vrut doar să aveți o imagine globală asupra proiectelor şi contractelor de finanțare pe care autoritățile publice le gestionează, 5.603, 11,3 miliarde euro. Și n-am luat și gradul de absorbție aferent lor, dar cu siguranță există decalaj între gradul de contractare și gradul de implementare, care este general. Şi, din acest punct de vedere, să știți că mă bucur că am ajuns la această discuție, pentru că pregătim un pachet de măsuri, este gata și sper ca astăzi, cel târziu mâine, să ajungă în consultare publică, în care să rezolvăm acest gap pe care îl avem între gradul de contractare și cel de implementare și să introducem instrumente de management importante pentru ca implementarea să fie disciplinată și să putem, odată cu implementarea, să avem și un grad de absorbție adecvat pentru fondurile alocate României.
