Ministerul Finanțelor a publicat, vineri seară, proiectul Planului Bugetar-Structural pe Termen Mediu 2025-2031, prin care Guvernul Ciolacu încearcă să convingă Comisia Europeană că va reduce deficitul bugetar sub 3%. Planul urmărește extinderea de la 4 la 7 ani a perioadei de ajustare a deficitului bugetar şi combină cu reforme suplimentare reformele prevăzute în PNRR.
Documentul cuprinde proiecte de reformă fiscală, de reformă a impozitării microîntreprinderilor, a administrării sistemului de impozite și taxe, a cheltuielilor publice și a salarizării în sectorul public. Vor fi revizuite ratele de impozitare pentru impozit pe profit, contribuții sociale, TVA și alte taxe relevante. Banca Mondială va propune, în primul trimestru scenarii de reformă fiscală cu cel puțin două variante alternative de măsuri fiscale specifice, iar autoritățile publice vor decide varianta care va fi implementată începând cu luna aprilie 2025.
Deficit de 7,9% din PIB, în 2024
Deficitul bugetar estimat pentru 2024, după metodologia ESA, va de 7,9% din PIB, nivel de la care se va proiecta traiectoria de ajustare a acestuia, conform proiectului privind Planul bugetar-structural .
„Pentru proiecţia veniturilor bugetare aferente perioadei 2025-2031, au fost avute la bază cinci ipoteze, respectiv: creşterea veniturilor bugetare în corelare cu creşterea nominală a PIB pentru perioada de ajustare fiscal-bugetară 2025-2031; implementarea reformei fiscale potrivit jaloanelor 207, 208 şi 237 din PNRR cu un impact bugetar estimat la cel puţin 1,1% din PIB pentru anul 2025, net de impactul majorării plafonului neimpozabil pentru veniturile din pensii, măsurile fiscale specifice urmând să fie stabilite pe baza scenariilor elaborate de către Banca Mondială şi vor fi aprobate de Guvernul României în primul trimestru din 2025; implementarea măsurilor de îmbunătăţire a colectării veniturilor bugetare, implementarea proiectelor de digitalizare, a modulelor de combatere a evaziunii fiscale, dar şi de îmbunătăţire a cadrului legislativ destinat insolvenţei, care va avea un impact bugetar concretizat într-o creştere a veniturilor bugetare cu 0,5% din PIB la finalul anului 2026; implementarea măsurilor de îmbunătăţire/reformare a veniturilor nefiscale prin actualizarea redevenţelor aferente resurselor naturale/minerale date în exploatare pe bază de licenţă de exploatare operatorilor economici; operaţionalizarea proiectului Neptun Deep şi asigurarea încasării de accize şi redevenţe aferente exploatării gazelor naturale începând cu anul 2027”, se arată în document.
Astfel, în perioada 2024-2026 veniturile bugetare curente sunt estimate să crească de la 29,6% din PIB în anul 2024, la 30,5% din PIB în anul 2025, pentru ca în anul 2026 acestea să ajungă la 31% din PIB.
„Veniturile fiscale sunt prognozate în 2025 să înregistreze o creştere de 1,1% a ponderii în PIB comparativ cu anul 2024, ajungând la 17,23% din PIB, prin includerea impactului Reformei fiscale. Începând cu anul 2026, se preconizează o creştere a încasărilor cu 0,5% din PIB, iar din 2028 cu 0,7% din PIB faţă de 2025. În acest context, veniturile fiscale sunt estimate să ajungă la nivelul de aproximativ 18% din PIB până la finalul perioadei de prognoză”, conform proiectului de Plan.
Cheltuielile de personal se reduc de la 9,3%din PIB, în 2025, la 8,3%, în 2031
Grile de salarizare specifice
Limitarea la 20%a sporurilor
În ceea ce priveşte limitarea sporurilor la 20% din salariul de bază ajută la prevenirea inflaţiei salariale şi promovează sustenabilitatea finanţelor publice, asigurând că remunerarea se bazează în principal pe salariile de bază, mai degrabă decât pe sporuri discreţionare.
„Limitarea sporurilor reduce, de asemenea, potenţialul de abuz şi asigură că remuneraţia este mai predictibilă şi echitabilă pentru toţi angajaţii. Aceasta contribuie la sustenabilitatea fiscală, asigurând că cheltuielile salariale din sectorul public rămân gestionabile şi nu pun presiuni asupra bugetelor guvernamentale. Noul cadru juridic va fi pus în aplicare, în acelaşi timp, pentru toate categoriile profesionale, pentru a se evita apariţia unor noi dezechilibre în sistemul de salarizare din sectorul public. De asemenea reforma sistemului de salarizare în sectorul public va avea în vedere încadrarea în plafoanele de cheltuieli de personal avute în vedere la stabilirea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar pentru perioada de prognoză 2025-2031″, se mai arată în Plan.
Reforma salarizării în sectorul public ar fi trebuit fi adoptată prin lege încă de la începutul anului treut, așa cum Guvernul și-a asumat în PNRR. Acum, această reformă este cea de-a 7-a propusă în Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu – 2025-2031, în vederea ajustării deficitului bugetar.
Cheltuieli de maxim 41,2% din PIB, în anul 2025
Astfel, cheltuielile totale sunt estimate sa atingă un maxim în anul 2025, de 41,2% din PIB, în principal prin creşterea investiţiilor publice la un nivel record, estimat la 7,9% din PIB. Ulterior ponderea cheltuielilor se reduce gradual, până la nivelul de 35,9% din PIB la finalul orizontului de prognoză.
Documentul mai semnalează că rata cursului de schimb valutar EUR/dolar se menţine constantă pe perioada de prognoză analizată, în timp ce ipotezele privind evoluţia ratelor dobânzilor pe termen lung sunt de menţinere la un nivel constant de 6,9% din PIB, iar ratele dobânzilor pe termen scurt înregistrează o tendinţă uşoară de scădere de la 5,0% din PIB în 2025 la 4,4% din PIB în 2031.
Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluţie ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor şi a proiectelor de investiţii, inclusiv a celor realizate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, urmată ulterior de o evoluţie descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză.
Concomitent cu ajustarea deficitului bugetar, se va reduce gradual şi deficitul contului curent al balanţei de plăţi, la 5,6% la nivelul anului 2028, respectiv cu 2,1 puncte procentuale în PIB comparativ cu anul 2024.
Începând din aprilie 2020, România se află în procedura de deficit excesiv (PDE), în condiţiile depăşirii, în anul 2019, a limitei de 3% pentru deficitul bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate şi creştere (PSC). Conform recomandării Consiliului UE din iunie 2021, România trebuia să iasă din procedura de deficit excesiv până cel târziu în 2024. Ajustarea bugetară realizată în perioada 2021-2022 a fost în linie cu recomandarea Consiliului.
Calendar:
- reformă fiscală, începând din aprilie 2025, care va presupune revizuirea ratelor de impozitare pentru: impozitul pe profit, impozitul pe venit/contribuțiile sociale, taxa pe valoarea adăugată, accize și impozitarea ecologică, impozite și taxe locale și pentru impozite și taxe relevante ale sistemului fiscal, cât și a veniturilor nefiscale (inclusiv a sistemului de redevențe), ajustarea facilităților fiscale, pregătirea pentru noua impozitare a proprietăților
- reforma microîntreprinderilor, prin eliminarea facilităților fiscale, a deducerilor fiscale, revizuirea cotelor de impozitare, eliminare a divizării artificiale a bazei de impozitare
- reforma administrării sistemului de impozite și taxe, prin mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA, dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor
- reforma sistemului de cheltuieli publice, prin controlul creșterilor de peste 20%, extinderea achizițiilor centralizate
Reforma sistemului de pensii
