Proiectul de lege privind stabilirea salariului minim european a fost aprobat vineri de Guvernul Ciolacu și trimis Parlamentului – care intră în vacanță peste câteva zile.
Dar cum totul este calculat politic pentru a avantaja PSD și PNL în alegerile din toamnă, proiectul va fi dezbătut în a doua sesiune parlamentară exact în campania electorală pentru prezidențiale (septembrie-octombrie) și adoptat fix înaintea scrutinului pentru parlamentare, termenul-limită de transpunere a directivei UE fiind 15 noiembrie 2024. (Vezi document la finalul articolului)
„Introducem azi salariul minim european în România, în concordanță cu directiva europeană și după consultări cu partenerii sociali. Urmărim protejarea puterii de cumpărare, un câștig salarial mediu brut cât mai apropiat de 50% din salariul mediu net pe economie și raportarea la productivitatea muncii. Reamintesc că, din 1 iulie, majorăm salariul minim de la 3.300 la 3.700 de lei, în beneficiul a circa 1,8 milioane de angajați”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, la începutul ședinței de guvern.
Proiectul de Lege privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative transpune în legislația națională Directiva (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.
Jalon în PNRR
Măsura este prevăzută şi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), Jalonul 392, potrivit căruia „salariul minim brut pe ţară garantat în plată se va stabili în baza unui mecanism obiectiv bazat pe o formulă clară, în consultare cu partenerii sociali”.
„Salariul minim brut pe ţară garantat în plată va fi actualizat anual, în funcţie de puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor şi distribuţia acestora, rata de creştere a salariilor şi productivitatea muncii la nivel naţional. Adecvarea acestui venit minim presupune ca salariul să nu fie mai mic de 50% din câştigul salarial mediu brut. În plus, proiectul de lege presupune întărirea rolului pe care îl au sindicatele şi patronatele”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, după ședința de guvern.
Noul act normativ modifică și completează Codul Muncii (Legea nr. 53/2003) și Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.
Totodată, se completează dispozițiile finale ale următoarelor acte normative cu transpunerea parțială a unor prevederi ale Directivei: Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, Legea nr. 337/2018 privind statutul inspectorului de muncă, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi de servicii, Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și Codul administrativ (OUG nr. 57/2019).
„De asemenea, ulterior modificării și completării cadrului legislativ primar, vor fi inițiate două proiecte de
hotărâri ale guvernului, reprezentând cadrul legislativ secundar, care să asigure transpunerea integrală a acestei Directive, respectiv pentru adoptarea mecanismului de stabilire şi actualizare a salariului minim şi a Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective în scopul ameliorării accesului salariaților la drepturi negociate colectiv”, se arată în expunerea de motive ce însoțește proiectul de lege.
Raport către Comisia europeană, din 2 în 2 ani
Ministerul Muncii trebuie să facă raportări către Comisia Europeană, din 2 în 2 ani, iar prima trebuie realizată în anul 2025, pentru perioada 2021-2023.
Totodată, MMSS va publica pe site-ul propriu următoarele informații:
„ART. III
(1) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pune la dispoziție următoarele informații prin
publicarea pe site-ul instituției, prezentate într-un mod cuprinzător și ușor accesibil, inclusiv pentru
persoanele cu dizabilități:
a) nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit potrivit prevederilor art.
164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003-Codul muncii, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
b) nivelul altor salarii minime stabilite prin contractele colective de muncă aplicabile la nivel de
grup de unități, de sectoare de negociere colectivă și la nivel național;
c) informații privind căile de sesizare, soluționare amiabilă și atac pe care le au la dispoziție
salariații, membrii de sindicat sau reprezentanții salariaților în cazul nerespectării de către
angajator a nivelului salariului prevăzut la lit. a) sau lit. b), după caz, precum și informații cu
privire la posibilitatea solicitării, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile
contractuale, de daune-interese corespunzătoare prejudiciului produs de angajator.
(2) Ministerul Muncii și Solidarității Sociale raportează până la data de 1 octombrie 2025 și,
ulterior, o dată la doi ani, către Comisia Europeană următoarele date statistice și informații, pe
baza datelor primite de la instituțiile prevăzute la alin. (3)-(6):
a) rata de acoperire a negocierilor colective în plan național calculată ca raport procentual între
numărul total de lucrători din economia națională acoperiți de acorduri colective şi contracte
colective de muncă în vigoare sau extinse în aplicare, în condițiile art. 110 alin. (4) şi (8) al Legii
nr. 367/2022 privind dialogul social, cu modificările și completările ulterioare, raportat la numărul
total de lucrători ale căror condiții de muncă pot fi stabilite prin contracte colective de
muncă sau acorduri colective, încheiate cu organizațiile sindicale;
b) nivelul salariiului de bază minim brut pe țară garantat în plată și procentul salariaților acoperiți
de acesta, din total salariaților;
c) diferențele și/sau derogările de la valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată
stabilite prin acte normative și justificarea adoptării acestora, precum și procentul salariaților
acoperiți de acestea, în măsura în care datele sunt disponibile;
d) descrierea cadrului legal în vigoare la data raportării cu privire la reținerile din salarii.
(3) În aplicarea alin.(2), Agenția Națională a Funcționarilor Publici pune la dispoziția Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, până la data de 1 martie a anului de raportare, următoarele date și informații:
a) numărul total al personalului plătit din fonduri publice, defalcat pe categorii de personal,
respectiv funcționari publici, personal contractual încadrat cu contract individual de muncă sau
contract de management și personal care exercită un mandat corespunzător unei funcții de
demnitate publică;
b) numărul personalului plătit din fonduri publice al cărui venit salarial este la nivelul salariului de
bază minim brut pe țară garantat în plată, defalcat pe categorii de personal prevăzute la lit.a);
c) numărul acordurilor colective încheiate la fiecare nivel de negociere colectivă şi numărul
funcționarilor publici acoperiți, pe categorii profesionale;
d) orice alte date și informații disponibile necesare raportării prevăzute la alin. (2).
(4) În aplicarea alin.(2), Inspecția Muncii pune la dispoziția Ministerului Muncii și Solidarității
Sociale până la data de 1 martie a anului de raportare, următoarele date și informații:
a) numărul total al contractelor individuale de muncă;
b) numărul contractelor individuale de muncă la nivelul salariului de bază minim brut pe țară
garantat în plată;
c) salariile minime brute din contractele şi acordurile colective de muncă înregistrate, numărul
salariaților acoperiți de contracte individuale şi colective de muncă, numărul contractelor şi
acordurilor colective de muncă înregistrate şi sectorul de negociere colectivă din care fac parte
unitățile sau instituțiile în care s-au înregistrat contractele sau acordurile colective;
d) orice alte date și informații necesare raportării prevăzute la alin. (2).
(5) În aplicarea alin.(2), Institutul Național de Statistică pune la dispoziția Ministerului Muncii și Solidarității Sociale până la data de 1 martie a anului de raportare, următoarele date și informații:
a) distribuția națională a salariilor, numărul total de salariați din economia națională şi numărul
total de salariați pe fiecare sector de negociere colectivă, numărul de întreprinderi cu peste 10
salariați în plan național şi la nivelul fiecărui sector de negociere colectivă.
b) orice alte date și informații necesare raportării prevăzute la alin. (2).
(6) Modalitățile de transmitere a datelor prevăzute la alin. (3) – (5) se stabilesc prin protocoale
încheiate în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi cu instituțiile
prevăzute la alin. (3)-(5).
(7) Datele comunicate conform alin. (2) – (5) se furnizează defalcate pe criterii de gen, vârstă,
gradul și tipul de dizabilitate, sectorul de negociere colectivă și numărul de personal al
angajatorului după caz.
(8) Prima raportare către Comisia Europeană, realizată în anul 2025, vizează perioada cuprinsă
între anii 2021-2023”.
