Marea lovitură a guvernului tehnocrat, condus de Dacian Cioloş, se pregăteşte să devină marele fâs.
Refuzat de câteva nume grele care nu sunt dispuse să-şi rişte salariile barosane, de profesionişti, pentru o guvernare de un an, Cioloş a ieşit în faţa cu mai multe nume dubioase.
Pe unii îi mănâncă trecutul politic, Vasile Dâncu, sau trecutul pur şi simplu, Petre Tobă (implicat anul trecut într-un scandal cu Victor Ponta şi baronul de Mehedinţi, Adrian Duicu).
Pe altul l-a mâncat deja jderul din lenjeria intimă, Andrei Baciu, medicul propus la Ministerul Sănătăţii fiind deja schimbat cu un personaj care are un nume demn de basmele lui Petre Ispirescu, Patriciu Achimaş-Cadariu.
Iar problemele lui Cioloş nu se opresc aici. Alte trei nume de pe lista cu care premierul desemnat se pregăteşte să meargă în Parlament ridică mari semne de întrebare. Este vorba despre Adrian Curaj, posibilul ministru al Educaţiei, Anca Palia Dragu, numele propus la Finanţe, şi Marius Bostan, ministrul propus la Comunicaţii.
De departe cele mai mari probleme le are Anca Palia Dragu. De numele ei se leagă tăierea salariilor bugetarilor cu 25% în era Boc. Doctor în Finanţe la ASE, Anca Palia Dragu a fost omul de legătură între autorităţile de la noi şi delegaţiile Fondului Monetar şi a recomandat, în 2010, tăierea salariilor cu 25% şi a pensiilor şi şomajului cu 15%.
Adrian Curaj, propus ministrul Educaţiei, este contestat puternic de sindicalişti. Curaj este acuzat de abuz în serviciu, şantaj şi ameninţări la adresa cercetătorilor din România. Conform voceatransilvaniei.ro, Curaj este acuzat că a tăiat constant fondurile pentru contractele de cercetare, pe numele său existând şi o plângere depusă la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Mircea Bostan, ministrul propus pentru Comunicaţii, este un alt nume care ar putea plăti din cauza activităţilor sale extracurriculare. Bostan este acuzat că deţine site-ul inliniedreapta.net, site ce a promovat de-a lungul timpului mai multe articole dure. De altfel, în urmă cu câteva zile, Bostan susţinea că “în România ar trebui să conducă partidele politice. Alte sisteme există doar în ţările bananiere”.
