Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, va prezenta pe larg, miercuri, cum a împărțit, el și ceilalți miniștri din Guvernul Cîțu, banii în forma finală a proiectului PNRR, trimis luni la Bruxelles.
Prezentarea va avea loc, la ora 16.00, la sediul Guvernului – Palatul Victoria.
UPDATE: „Pe site-ul MIPE – mfe.gov.ro/pnrr în acest moment găsiţi tot Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Primul fişier descărcabil e un pdf cu tot planul, are 1.200 de pagini, al doilea fişier sunt toate anexele tehnice ale PNRR, sunt mai mult de 1.000 de pagini şi acolo plus Excel-uri. Am spus că am fi doar a treia ţară membră a UE care publică tot PNRR şi din câte ştiu eu am fi prima care publică şi anexele”, a precizat ministrul.
„Nu există obligaţie a Comisiei de a publica PNRR, e o decizie a fiecărui guvern naţional. Într-un exemplu fără precedent de deschidere, noi, acest Guvern, am luat decizia de a publica tot PNRR, inclusiv anexele tehnice. Cred că ne prinde bine să vedem cu toţii ce este acolo. Suntem în proces de evaluare şi mai putem schimba, mai putem updata, putem retrimite anumite chestiuni dacă sunt greşeli pe care le-am făcut”, a adăugat Ghinea.
El a precizat că România „a plecat la drum” cu o supra alocare, ce a fost redusă la toate componentele. Astfel, pentru Sistemul management al apei sunt 1,8 miliarde euro, pentru păduri şi biodiversitate 1,3 miliarde euro, pentru deşeuri 1,2 miliarde, pentru transporturi 7,6 miliarde, pentru valul renovării 2,2 miliarde, pentru energie 1,6 miliarde euro şi pentru digitalizare 1,8 miliarde euro.
Alocarea pentru reforme fiscale şi reforma sistemului de pensii este stabilită la 482 milioane euro, suport pentru sectorul privat, cercetare inovare – 2,3 miliarde euro, fondul local verde şi digital – 2,1 miliarde euro, pentru turism şi cultură -200 milioane euro, pentru sănătate 2,54 miliarde, pentru social, reforme specifice – 217 milioane, reforma sectorului public, justiţie şi întărirea capacităţii partenerilor sociali – 167 milioane şi România educată – 3,6 miliarde euro.
„Acesta este bugetul mare al PNRR şi în interiorul fiecărei componente sunt linii de investiţii. De exemplu, la managementul apei cea mai mare sumă merge către apă şi canalizare şi aici completăm lipsurile pe care le avem în investiţii din fonduri europene obişnuite, de pildă localităţile mai mici de 2.000 locuitori vor avea acoperită această nevoie din PNRR tocmai pentru a asigura complementaritate. Sunt anexele de complementaritate poate cele mai complexe în care explicăm pentru fiecare program operaţional cum asigurăm să nu existe suprapuneri între PNRR şi programele operaţionale. Programele operaţionale au fost şi ele trimise într-o primă formă la Bruxelles. Sunt anumite discuţii pe care le-am pus iniţial în PNRR şi după discuţii cu Comisia Europeană şi după acest proces de complementaritate le-am trecut în aceste programe operationale”, a punctat ministrul.
Proiectul Planului Naţional de Rezilienţă şi Redresare (PNRR) a fost trimis la Bruxelles luni, în ultima zi a termenului-limită prelungit deja cu o lună.
Pe baza PNRR, România va putea accesa 29,2 miliarde de euro, dintre care 14,2 mld. euro granturi şi 15, mld. euro împrumuturi, cu un avans de 13 miliarde de euro ce vor fi livrația nul acesta.
Planul va fi aprobat la toamnă
Ghinea a precizat că urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene, pe parcursul a două luni.
„Am trimis PNRR-ul la Bruxelles, adică în sistemul informatic al Comisiei Europene. (…) Urmează evaluarea oficială a Comisiei Europene. Vom avea câteva luni în care vom primi scrisori de evaluare pe fiecare componentă, va trebui să decidem cum ţinem cont de aceste observaţii, astfel încât, la toamnă, să avem planul aprobat şi să mergem mai departe”, a spus Ghinea, luni.
PNRR conţine şi un capitol detaliat pentru implementare şi audit, pe tot parcursul celor 6 ani, precum şi unul legat de comunicare.
„Avem un capitol despre implementare şi audit – spunem detaliat cine ce face pe parcursul celor 6 ani de implementare. Banii din PNRR vor fi auditaţi de Autoritatea de audit de la Curtea de Conturi. Avem un mecanism foarte clar de prevenţie şi de evitare a conflictelor de interese prin ANI, prin DNA, astfel încât aceşti bani să fie bine cheltuiţi. Avem un capitol de comunicare şi avem diverse scenarii cu privire la impact. Toate astea sunt ceea ce numim capitole transversale, le-am terminat pe toate. Astea sunt ceea ce numim componente: ape păduri, deşeuri, transport, energie, digital, diverse stadii de lucru sunt gata. PNRR este trimis în sistemul informatic al Comisiei Europene”, a arătat ministrul.
S-au trimis pentru componenta Transporturi 6 versiuni
El a explicat şi cum s-a lucrat la acest proiect: „De exemplu, pe componenta transporturi – aceste două pagini erau ceea ce am aprobat în Guvern acum câteva luni, acesta a fost mandatul de negociere. S-au trimis pentru componenta transporturi 6 versiuni către Comisie, am făcut sesiuni de lucru cu Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi cu Comisia Europeană, am completat permanent fiecare proiect de acolo, astfel încât să fie credibil, să arătăm că avem nişte costuri foarte clare şi că putem să fim gata până în 2026. Uitaţi, avem staţii de încărcare cu electricitate pe viitoarele autostrăzi”.
„În acest moment, cum vă spuneam, PNRR-ul României înseamnă 200 de fişiere organizate pe capitole. (…) La Energie, fiecare proiect de investiţie a trebuit explicat”, a arătat ministrul.
Cristian Ghinea a afirmat că România a ales să publice integral PNRR, majoritatea statelor membre recurgând doar la sinteze:
„Astăzi este luni. Colegii mei vor sta să pună toate aceste fişiere într-un singur document publicabil. Am ales, atenţie, să publicăm tot. Suntem a treia ţară europeană care alege să facă acest lucru. Cele mai multe state membre au făcut un pdf cu sinteze. Ca să nu mai existe discuţii, în cazul nostru vom publica tot. Miercuri, voi prezenta, împreună cu prim ministrul Florin Cîţu şi cu vicepremierul Dan Barna toate detaliile din document”.
