Guvernul PNL-PSD-UDMR mărește taxe și impozite, în plină criză. Ciucă: „Am asigurat predictibilitate pentru mediul de afaceri”!
UPDATE: OG 16/2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 716, vineri, chiar în ziua aprobării ei.
Guvernul a aprobat prin prdonanță, în şedinţa de vineri, modificările la Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, așa cum aparîn noul proiect – publicat în dezbatere publică, în urmă cu două zile, de ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.
Primul proiect a fost retras, după criticile aduse de patronate, sindicate și autoritățile locale, la consultările de luni și marți.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, la începutul ședinței Executivului:
„Am făcut tot ceea ce a depins de noi astfel încât, pe de-o parte să începem, așa cum ni s-a solicitat, să eliminăm excepțiile, iar pe de altă parte să asigurăm mediului de afaceri predictibilitate și stabilitate pentru a putea să continuăm încurajarea investițiilor în economia românească, fapt ce s-a și întâmplat, pentru că din cifrele care au fost publicate săptămâna aceasta rezultă că ultimele cinci luni investițiile străine directe în România au crescut cu 53,1%. Este un fapt cât se poate de evident și îmbucurător pentru că reușim prin măsurile și deciziile pe care le-am luat și le vom lua în continuare să facem în așa fel încât să încurajăm investitorii străini, cât și investitorii români să continue să dezvolte economia românească, să protejeze locurile de muncă și desigur să mărim locurile de muncă și să devenim cât mai atractivi pentru sectorul de business”.
UPDATE: La finalul ședinței Guvernului, ministrul Finanțelor a făcut câteva declarații și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor:
Adrian Câciu: Vă mulțumesc! Bună ziua tuturor! După cum știți, România este totuși într-un proces de reformă accelerată pe mai multe componente, un angajament privind realizare a unei consolidări fiscale foarte mult timp amânate, care ne-a adus într-o procedură de deficit excesiv în anul 2020, într-un proces de reformă și din perspectiva elementelor de digitalizare a instituțiilor statului care se ocupă de colectarea veniturilor, dar și de necesitatea eliminării unor excepții din zona fiscală, care au condus la distorsiuni și au produs fenomene economice cu efecte negative.
Noi am anunțat, încă de la începutul acestui an, că această reformă se va face. Vorbim despre o ajustare echilibrată, din perspectiva noastră, între nevoia de a sprijini în continuare economia și cetățenii, de a proteja, dacă vreți, capitalul românesc, dar și veniturile salariaților și de a continua totuși într-o zonă sustenabilă de asigurare a unui echilibru fiscal-bugetar pe termen mediu și lung. În urma dialogului preliminar avut cu mediul de afaceri și mediul asociativ, dar și în partea de discuții politice în cadrul coaliţiei au fost luate o serie de decizii, decizii care au fost prezentate în transparență decizională pentru modificarea Codului Fiscal și continuate dezbaterile, evident, în această săptămână, cu mediul de afaceri, au fost făcute o serie de ajustări la solicitarea acestora, drept pentru care astăzi am adoptat forma finală a Ordonanței privind modificările la Codul Fiscal.
Sunt o serie de măsuri care intră în vigoare de la 1 ianuarie 2023 și câteva măsuri care intră în vigoare începând cu data de 1 august 2022. O să accentuez nevoia de abordarea echilibrată pe această reformă fiscală, pentru că au fost o serie de poziții ale mediului public în care s-a solicitat o abordare mai radicală.
Guvernul a considerat că, în acest moment, având în vedere situația complicată prin care trecem, nu este oportun și nici necesar să facă ajustări radicale de mediu fiscal, că este bine să își continue traiectoria pe care a început-o încă de la începutul acestei guvernări de susținere a mediului de afaceri, de consolidare a mediului de afaceri onest și care asigură o competiție loială, de reașezare a sarcinii fiscale pe contributori astfel încât să nu mai existe discriminări și de completare, din perspectiva investițională, a volumului pe care statul român îl pune la dispoziție și pe partea de fonduri europene și pe partea de stimuli economici din bugetul de stat.
Trebuie să știm cu toții că toate aceste chestiuni care înseamnă bugetul general consolidat al statului reprezintă banii pe care economia și pe care cetățenii îi dau către stat. Serviciile publice vor fi de calitate atâta timp cât suntem întotdeauna într-un dialog și într-un echilibru între economie, cetățean și stat.
Ca modificări care au avut loc în această săptămână, pentru că sunt convins că măsurile sunt deja cunoscute, aș prezenta situația de la sectorul HoReCa în care termenul de intrare în vigoare a impozitului pe cifra de afaceri de 1% sau a opțiunii pentru impozit pe profit a fost dus către data de 1 ianuarie 2023.
O modificare importantă a Codului Fiscal în beneficiul economiei, din punctul nostru de vedere, o reprezintă extinderea facilității în scutirea de impozit a profitului reinvestit și pentru zona de dezvoltare, de procesare producție, pentru că avem acest feed-back în economie; economia reacționează pozitiv atâta timp cât este sprijinită și trebuie să fie sprijinită și fiscal.
Sunt o serie de excepții care sunt eliminate, cum ar fi excepția de cotă redusă de TVA de 5% la serviciile de restaurant, cazare și catering, și revenirea la cota de 9%.
La fel, o eliminare în excepții de cotă redusă de TVA de 9% la băuturile pe bază de îndulcitori sau zahăr și revenirea la cota de 19%;
o diminuare a plafonului pentru care se acordă facilitățile la construcții și industria alimentară de la 30.000 de lei la 10.000 de lei, începând cu data de 1 august;
o ajustare a accizelor la tutun, inclusiv tutun încălzit, începând cu data de 1 august, dar și la alcool, având în vedere faptul că aceste accize, pe de o parte, la tutun, nu au fost actualizate în acest an, necesitatea unui calendar predictibil de cinci ani pentru accize, și, în cazul alcoolului faptul că nu au fost ajutate încă din 2015;
o eliminare a facilităților privind deductibilitățile de la tranzacțiile imobiliare și revenirea la impozitarea la valoarea reală;
o ajustare a excepţiilor care sunt pe zona de microîntreprinderi, în sensul în care plafonul până la care o microîntreprindere poate funcționa este de 500.000 de euro, începând de la 1 ianuarie 2023, condiționarea de existența minimă a unui angajat, limitarea la 20% a veniturilor din consultanță și management și excluderea unor activități din obiectul de activitate al acestor microîntreprinderi cum ar fi activități din domeniul bancar, al asigurării și reasigurărilor, al pieței de capital și din domeniul jocurilor de noroc;
o ajustare a cotei privind impozitul pe dividende de la 5 la 8%,
o ajustare a plafonului privind veniturile din activități independente pe persoană fizică autorizată, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale și norma de venit, reducerea acestui plafon de la 100.000 de euro la 25.000 de euro;
o limitare a beneficiilor impozitate favorabil, salariale, la 33% față de salariul aflat în plată și ajustarea modului în care se plătesc contribuțiile și impozitul la contractele part-time, evident cu păstrarea unor excepții. Dacă, cumulul contractelor part-time este la nivelul unui salariu minim atunci se plătesc contribuțiile proporțional cu contractele part-time, dacă nu se plătesc contribuții la nivelul salariului minim.
Pe de altă parte, există și excepțiile cu privire la studenți, elevi, pensionari și persoane cu dizabilități.
Totodată, am ridicat plafonul pentru care salariații din România beneficiază de deduceri, la 4.550 de lei pentru cei care au persoane în întreținere, și am introdus deduceri suplimentare pentru cei care sunt tineri, până la 26 de ani sau pentru familiile care au câte un copil, doi sau trei în întreținere, în funcție de numărul de copii, o deducere suplimentară de 100 de lei per copil.
Dialogul a fost foarte bun cu Mediul de Afaceri. Evident, am observat în spațiul public o serie de luări de poziții, le-aș putea numi individuale. Eu cred că toți trebuie să facem un efort de a înțelege că ceea ce a însemnat la un moment dat o facilitate pentru prezent, poate însemna o lipsă de drepturi pentru viitor. Aș da doar exemplul celor care, ca fenomen, lucrau pe microîntreprindere pe prestări servicii fără a plăti taxe și contribuții aferente sănătății sau pensiilor. Aceste persoane, ulterior, fiind lipsite de drepturile conferite de plata asigurărilor sociale de sănătate sau de drepturile conferite de plata asigurărilor de stat, dreptul la pensie, dreptul la sănătate. Dreptul este garantat, numai că această lipsă de plată a contribuțiilor îi ducea în situația în care să beneficieze sau să nu beneficieze de un anumit statut, până la urmă de protecție socială a statului român. Eu vă stau la dispoziție cu răspunsuri la întrebări și vă mulțumesc!
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Aș vrea să vă întreb cam ce economii credeți că va avea statul român în urma acestor măsuri fiscale? La ce prag s-ar putea ridica aceste economii pentru statul român?
Adrian Câciu: Nu le-aș numi economii, dar … între 1% și 2% din PIB.
Reporter: Bună ziua, domnule ministru. Mi-am notat câteva idei și aș vrea să le ating pe toate dacă aveți disponibilitate.
Adrian Câciu: Vă rog.
Reporter: Spuneați și de nemulțumirile pe care le-au avut, în spațiul public, cei care au fost la consultări cu dumneavoastră. M-aș referi în principal la contractele part-time, cele cu contribuțiile plătite pentru salariul minim. Cei care au aceste firme spuneau că nu și-ar permite, practic, să plătească și știu că au făcut și un apel la dumneavoastră să renunțați la această variantă, dar totul se aplică de luna viitoare. Ați făcut o estimare cu privire la ce impact va avea asupra lor? Dacă se încurajează cumva munca la negru, până la urmă, și să nu-i mai declare deloc?
Adrian Câciu: Nicidecum. Se limitează munca la negru, pentru că acele persoane care sunt plătite cu două ore oficial vă asigur că nu trăiesc din două ore contravaloarea unui salariu minim. Am discutat cu mediul de afaceri și au recunoscut și dânșii că diferența era muncă informală. Eu cred că accentul trebuie pun pe lucrător, din perspectiva aceasta, pentru că oamenii până la urmă muncesc opt ore. Mulți dintre ei în spatele unui contract de două ore. Este o realitate, este un fenomen pe care l-au recunoscut și antreprenorii.
Reporter: La acele venituri din consultanță, limitate la 20 de procente, e posibil să se închidă anumite microîntreprinderi? Pentru că trăiau doar din consultanță.
Adrian Câciu: Haideți să ne înțelegem la un lucru: nu există o tendință sau o încercare din partea statului de a închide, este o lărgire, dacă vreți, a opțiunilor. Pentru a beneficia de o anumită facilitate, trebuie să îndeplinești o serie de condiții. Dacă nu le îndeplinești ești o companie care devii companie plătitoare de impozit pe profit. Este foarte simplu. Nu închide nimeni pe nimeni, doar te duci într-o altă zonă fiscală.
Reporter: Deschideţi perspectivele.
Adrian Câciu: Este și prevedere expresă că această ajustare, dacă vreți, este opțională, este un element de noutate. Până acum, orice companie care se deschidea în România devenea microîntreprindere. Este o opțiune a celui care are această companie de a se încadra în condițiile pentru care poate să beneficieze de facilitatea de microîntreprindere. Sau dacă nu, să ai o companie care plătește impozit pe profit, unde, din punctul meu de vedere, în primii ani, practic, efectul de multiplicare nu te duce neapărat la randamente.
Reporter: Am văzut o revizuire a Comisiei Europene cu privire la creșterea economică în sus. V-aş întreba cum se vede prin ochii fiecărui român această creştere sau cum se va materializa până la urmă?
Adrian Câciu: Foarte bună întrebarea dumneavoastră, pentru că exact acesta este angajamentul nostru de la începutul acestui an. Noi avem prognoze, am construit un buget pe o anumită creștere economică și ne-am adaptat în fiecare moment ca ceea ce se întâmplă benefic în economie să se întoarcă într-un fel în buzunarul cetățeanului, dar și al companiilor. Este o chestiune foarte dificilă, pentru că după cum vedeți, lucrurile nu sunt într-o dinamică să zic așa lentă, ci într-o dinamică accelerată. Vedem ce înseamnă efectul inflației asupra puterii de cumpărare, vedem ce înseamnă efectul inflației asupra companiilor. Drept pentru care, ca să se simtă această creștere economică în realitate, noi trebuie să venim în continuare cu măsuri de sprijin. Am venit, până acum, cu măsuri de sprijin de peste 30 de miliarde de lei şi probabil în toamnă vom construi împreună un pachet adaptat la noile provocări cu care nu se confruntă doar statul, ci se confruntă în special cetățeanul și se confruntă companiile.
Reporter: Presupun că detalii despre acest pachet nu ne daţi.
Adrian Câciu: În acest moment nu. După cum mă cunoașteți, îmi place să venim cu soluții atunci când ele sunt stabilite.
Reporter: Şi doar o ultimă precizare: referitor la acea reducere de 10% a cheltuielilor pentru fiecare minister în parte, știu că se apropie rectificarea bugetară. Cum stau ministerele? Cum arată cifrele în acest moment, dacă ne puteţi spune?
Adrian Câciu: Nu se apropie rectificarea. Suntem deja în procedura de rectificare…
Reporter: În momentul în care o să o ştim şi noi.
Adrian Câciu: Da, a început tot procesul, sunt întâlnirii zilnice la Ministerul de Finanțe cu fiecare minister. Dezideratele rămân aceleași. Nu o să dau de exemplu sau să spun cine a făcut economii sau cine nu. Dezideratele sunt aceleași și sunt foarte simple de înțeles. Trebuie făcută această economie, pentru că trebuie să finanțăm pachetele cu care am venit pentru sprijinul cetățenilor și al companiilor. Alta era conjunctura la începutul acestui an, de fapt în luna decembrie când am făcut bugetul, peste acel buget noi am adăugat 30 de miliarde de lei, pachetele de sprijin și pentru companii și pentru cetățeni. Este evident că și ordonatorii de credite trebuie să înțeleagă acest efort, pe care statul face statul în face. Statul trebuie să îşi plătească facturile, asta este cel mai important lucru, facturile însemnând nu acel document ‘factură’, ci angajamentele pe care şi le-a luat prin actele normative aprobate față de companii și față de cetățeni.
Reporter: Apropo de aceste reduceri, toate derogările astea pe care le vedem și le vom vedea cu privire la angajări în sistemul public, am văzut astăzi pentru cadre didactice, nedidactice, auxiliar, poate și la nivelul consulatelor, ambasadelor cu privire la această informare pe fonduri europene, statul și le permite?
Adrian Câciu: Atâta timp cât se încadrează în cheltuielile de personal pe care și le-a asumat în bugetul general consolidat, evident.
Reporter: Mulţumesc.
Adrian Câciu: Deci asta este. Mesajul este: ne încadrăm în ceea ce am stabilit.
Reporter: Bună ziua. Domnule ministru, vedem o creștere a ROBOR-ului care nu nu se va opri foarte curând, la un credit de doar 50.000 de euro ratele s-au dublat de la un an la altul. Guvernul are în vedere anumite măsuri astfel încât să ajute cetățenii? Pentru că atunci când au luat credite, practic, băncile au ținut cont de un grad de îndatorare. Ratele s-au dublat, nu se mai poate vorbi despre același grad de îndatorare. Ce fac acești oameni care plătesc rate de două ori mai mari?
Adrian Câciu: Bun. Acum sunt două chestiuni pe care le-ați ridicat: ce fac oamenii – și am dat o serie de sugestii chiar de la acest pupitru, dincolo de faptul că și statul a venit cu o măsură privind un moratoriu de amânare a ratelor, care nu este neapărat cea mai bună soluție, în contextul creșterii ratelor, dar este o soluție.
Din perspectiva gradului de îndatorare, discuțiile noastre sunt cu Banca Națională a României, pentru că acea normă este dată de BNR. Trebuie să ne mișcăm cu toții, din perspectiva aceasta, mai ales cei care au credite, să se adapteze, iar noi să încercăm să inversăm trendul de creştere al dobânzilor, dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, va dura cel puțin anul acesta și poate și un pic din anul viitor și atunci oamenii trebuie să se ducă, așa cum am mai spus, să caute acele soluții pe care băncile le pun la dispoziție; noi am discutat cu băncile, sunt soluţii de refinanțare, soluții de trecere pe dobândă fixă măcar pentru a bloca o creștere ulterioară a ratei, soluțiile de restructurare, soluții de trecere de pe ROBOR și de la indicator de la ROBOR la IRCC, dar și această soluție, pentru cei care într-adevăr au o dificultate, de amânare a ratelor cu până la nouă luni.
Reporter: S-ar putea vorbi despre o îngheţare a dobânzilor pe o anumită perioadă? Pentru că deja sunt cazuri sociale; dacă vorbim despre o rată care s-a dublat şi care ajunge cât un salariu minim pe economie e clar că e o problemă socială la care ar trebui să găsiți un răspuns.
Adrian Câciu: Vom căuta răspunsuri.
Reporter: Aveţi şi un orizont de timp? Aveţi discuţii concrete în acest sens?
Adrian Câciu: Poftim?
Reporter: Aveţi discuţii concrete în acest sens? Un orizont de timp?
Adrian Câciu: Nu, este ceea ce aţi ridicat dumneavoastră acum şi atunci nu îmi permit să dau un orizont de timp. Vom căuta răspuns la întrebare.
Reporter: Aş vrea să vă rog să îmi spuneţi, legat de aceste modificări la Codul Fiscal, de la 1 august scade şi plafonul pentru domeniul construcţiilor, pentru agricultură. Aici, firmele spuneau că există riscul să rămână fără forţă de muncă. De ce, totuşi, aţi păstrat măsura până la 1 august? Care a fost raţionamentul?
Adrian Câciu: Cum adică de ce am păstrat-o?
Reporter: De ce ați decis să implementaţi de la 1 august şi nu aţi mai amânat?
Adrian Câciu: Pentru că mi se pare că această măsură, de fapt ştim, această măsură a fost pentru salariul minim, nu a fost pentru salariile superioare. Să păstrezi un plafon de 30.000 cu facilități fiscale în condițiile în care salariul mediu în România este de 6.300 de lei este incorect. Atunci am scăzut acest plafon la 10.000 de lei. Mai mult decât atât, în discuțiile cu constructorii, și fac apel și astăzi, printre intermediul dumneavoastră: facilitatea de 3.000 de lei este din 2018. 80% din salariații din construcții sunt la această facilitate. Cred că ar fi bine, și din partea constructorilor, ca să nu piardă forța de muncă, să facă un efort în interiorul facilități, între 3.000 și 10.000, să ridice un pic salariile muncitorilor. Încă o dată, 80% sunt la salariul minim care este un salariu minim superior celui din alte activităţi, dar 3.000 de lei în 2022 nu sunt egale cu 3.000 de lei în 2018. Şi să nu uităm un lucru, și iar vreau să precizez, prin investițiile pe care acest stat le face, decontează aceste cheltuieli. Şi aș vrea să finanțăm cheltuielile de construcții pentru investițiile statului român și ale autorităților locale și să păstrăm forță de muncă în țară, iar facilitățile să viseze realizarea unei Românii dezvoltate. Mulţumesc!
Reporter: O singură întrebare, ultima. Vă rog să îmi spuneţi de ce aţi făcut o concesie în privinţa jocurilor de noroc? Inițial ați pus taxe mai mari pentru firme, să impozităm și câștigurile cu mai mult, asta ca să descurajați adicția. Vedem că după negocieri ați revenit asupra deciziei și câștigurile nu vor mai fi la fel de strict impozitate.
Adrian Câciu: Era vorba de raportarea la oameni și la câștigurile oamenilor și raportarea la un fenomen încurajat, dacă vreți, de operatori. Şi eu cred, prin echilibrarea între taxele pe operatori și taxarea, dacă vreți, sau impozitarea veniturilor câștigate de oameni, lucrurile au devenit rezonabile. După cum știți, la început discutam doar de impozitele pe veniturile sau pe câștigurile realizate de cetățeni. Acum am venit cu o formulă echilibrată astfel încât, de fapt, solidaritatea, dacă vreți, din perspectiva acestui fenomen, să vină și din partea operatorilor.
Reporter: Descurajarea adicţiei nu era o prioritate pentru guvern?
Adrian Câciu: Dar ea continuă.
Reporter: Bună ziua! O dată ce veţi face rectificarea bugetară şi veţi avea execuţiile bugetare în faţă, la toamnă mă refer, aţi putea să reveniţi asupra unor ajustări? Spuneaţi acum, de exemplu, că aţi evitat să faceţi ajustări radicale, însă o parte dintre oamenii de afaceri se așteaptă ca aceste ajustări să se întâmple, ajustări suplimentare, să se întâmple începând cu 2023, o dată cu acea ordonanță, știm bine, dată la finalul anului, cu prorogări și alte măsuri.
Adrian Câciu: Nu!
Reporter: Aşadar, vă întreb dacă ne aşteaptă în toamnă o nouă analiză pe efectele actualelor ajustări, o analiză care să conducă la ajustări radicale sau mai ample în 2023?
Adrian Câciu: Nu trebuie să fie cazul de noi ajustări atâta timp cât mediul de afaceri înțelege că anumite sisteme trebuie să își producă efectele și vă dau exemplu: de fiecare dată când lăudăm digitalizarea ANAF sau punerea la dispoziție a unor sisteme care debirocratizează relația cu contributorul, le lăudăm, iar când ele ajung să devină obligatorii, mediul de afaceri constată că nu e pregătit. Aș avea rugămintea ca, pe perioada aceasta, ca să nu mai fim nevoiţi să ajustăm, și eu vreau să nu mai ajustăm, să fie singura ajustare fiscală, ca și mediul de afaceri să facă un efort pentru implementarea SAF-T, pentru implementarea e-Factura Business to Business, dar şi factura Business to Government și pentru Radarul mărfurilor. Împreună, de fapt, avem întâlnirile astea, am și stabilit un calendar, până pe 15 august să închidem o serie de discuții tehnice astfel încât să nu mai avem nevoie de alte elemente. Pentru că scopul consolidării fiscale sau, haideţi să spunem aşa, scopul unei ajustări și pe partea de colectare, dar și pe partea de digitalizare, este o conformare voluntară crescută. În contextul în care conformarea voluntară crescută se întâmplă, nu ai nevoie de alte elemente cu care să intervii din perspectivă fiscală în piață economică.
Reporter: Înţeleg din ce spuneți că nu avem în momentul de față o conformare voluntară crescută.
Adrian Câciu: Este o conformare voluntară care ne duce la 27% din PIB venituri fiscale plus contribuții. O conformare voluntară crescută, din punctul meu de vedere, raportat la cum arată acum Codul Fiscal, adăugând și ajustările de astăzi, ar trebui să ne ducă la 31% – 32% din PIB doar din aceste elemente.
Realizator: Şi totuşi, dacă nu vor avea efectele scontate, acest pachet de măsuri fiscale…
Adrian Câciu: Haideţi să nu anticipăm, vă rog frumos!
Reporter: Aş vrea să vă întreb ce se va întâmpla pentru susținerea pachetului în privința energiei, pentru că acolo, este clar, ați văzut, prețurile continuă să crească și atunci și susținerea statului va crește odată cu aceste prețuri. Vom avea sau nu bani de continuare a schemei de sprijin în energie?
Adrian Câciu: Atunci când s-a făcut această schemă s-a făcut calculul exact pentru perioada în care este această schemă. Evident, poate există intenții de creștere a prețurilor altfel decât cele care sunt într-o zonă, dacă vreţi, de piaţă. Deci la momentul acesta nu avem un impact suplimentar pe ceea ce înseamnă derulare de până la acest moment și nu avem nici pe prognoza de până în decembrie, cel puțin pe acest an fiscal bugetar, dar nici până în martie, altfel decât am calculat.
Reporter: Mulţumesc.
Reporter: Bună ziua! Aş mai avea şi eu o întrebare. S-a discutat în timpul negocierilor din coaliție, discuțiilor pe tema modificării Codului Fiscal, și despre două teme care au stârnit destul de mare interes public: supraimpozitarea salariilor mari ale bugetarilor și supraimpozitarea pensiilor speciale mari. A rămas ca această discuție să fie făcută după finalizarea modificărilor Codului Fiscal – iată, astăzi s-a finalizat această modificare. Spuneți-ne care este planul, care sunt liniile, măcar, în ceea ce privește aceste pensii speciale, dacă se va face ceva? Pentru că am văzut luări de poziție publice în ceea ce privește și Ministerul de Interne și Ministerul Apărării, ca acolo să nu se umble deloc la pensiile militarilor și polițiștilor, la pensiile magistraților a spus deja Curtea că nu se poate umbla. Până la urmă ce puteți face ca să nu riscați un nou viciu de constituționalitate al proiectului pe care îl pregătiţi?
Adrian Câciu: În momentul în care analizele, simulările și, să spun aşa, soluțiile vor fi finalizate, le vom analiza în cadrul coaliției.
Reporter: În acest moment, să înţeleg că nu există ceva cât de cât concret…?
Adrian Câciu: Se lucrează, dar, după cum v-am, obişnuit, repet, nu le prezentăm public înainte de a fi analizate și decise la nivel politic.
Reporter: Stați puțin, dumneavoastră aveţi un termen, până săptămâna viitoare să veniți cu o analiză. Va fi gata această analiză făcută la Ministerul Finanțelor (…) va fi înaintată în cadrul coaliţiei de guvernare?
Adrian Câciu: Dumneavoastră spuneţi că am eu un termen.
Reporter: Cum? Premierul Nicolae Ciucă v-a spus că aveți termen două săptămâni să veniţi cu o analiză privind pensiile speciale /…/
Adrian Câciu: Da. Această analiză va fi prezentată coaliţiei în termenele propuse de premier.
Reporter: Adică săptămâna viitoare va fi gata.
Adrian Câciu: Calculul îl faceți dumneavoastră. Vă rog.
