Pa 23 august românii erau obligați să sărbătorească ziua în care țara a încăput pe mâna rușilor, pe mâna boierilor comuniști.
În această zi nefastă pentru istoria României, Tudorel Toader, ministrul Justiției demisionar din Guvernul Grindeanu și repus pe funcție de premierul Tudose – Tudose fiind și el demisionar din același guvern dat jos de PSD + ALDE printr-o Moțiune de Cenzură depusă împotriva propriului guvern! – vine cu o propunere de modificare a legilor Justiției de un parșivism greu de neobservat.
Prin procedurile de promovare și control propuse, parșivul Toader îngroapă definitiv ideea de Justiție liberă și stopează lupta împotriva corupției.
Adică, dacă magistratul – judecător sau procuror – NU face parte dintr-un grup de interese, NU ascultă comanda unui grup de interese sau NU se lasă corpt de liderii politici NU poate să acceadă într-o funcție înaltă. Or, funcțiile înalte sunt cele care împart DREPTATEA în România!
Sub acoperișul a doua-trei idei bune, cum ar fi transformarea procurorului în judecător, anularea dreptului judecătorului de a se reangaja la tribunal după ce s-a pensionat – evident prin cumularea pensiilor cu salariu – sau dreptul urmașilor unui judecător de a păstra casa de seriviciu după moartea magistratului, parșivul Toader face praf ideea de Justiție decentă!
Bolșevismul lui Toader, expus pe 23 august într-un limbaj de lemn!
Practic, pachetul de modificări prezentat miercuri de Tudorel Toader, ministrul Justiției, se referă la trei legi: Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor – 303/2004, Legea privind organizarea judiciară – 304/2004 și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii – 317/2004.
Ce observăm din capul locului? Că parșivul Toader și-a început prezentarea cu un mare gol: nimic despre modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală!
Și, în contextul actual guvernat de corupție, Toader a continuat cu un atac la președinte. Ministrul Toader propune ca președintele României să NU mai aibă dreptul să numească și să revoce procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT.
Iată anunțul lui Tudorel Toader:
„Procedura de numire în funcţiile de conducere de la ICCJ, parţial se păstrează, parţial se modifică. Preşedinte ICCJ se numeşte de preşedinte, propunerea să nu o mai facă plenul CSM, ci secţia de judecători. Procedura de numire la Ministerul Public – PG, DNA, DIICOT, să decidă secţia de procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. Ce apare modificat aici, faptul că decide secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. MCV recomandă o procedură transparentă, neamestecul factorului politic. Se va spune, de ce preşedintele ICCJ e numit de preşedintele Republicii şi procurorii şefi de CSM? Răspunsul derivă din statulul special: procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovabilitate. Procurorii, spune articolul 138 din Constituţie, îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere”.
De asemenea, Toader vrea că ministrul Justiției să îi ancheteze pe magistrați – Inspecția Judiciară să treacă de la CSM la Ministerul Justiției –, ceea ce înseamnă legalizarea poliției politice!
Înainte de a trece în revistă modificările propuse de ministrul Justiției, vă spun că parșivul Toader i-a căinat pe tineri, afirmând că nu-i normal ca ei să sufere, dar propunerile lui sunt total împotriva tinerilor magistrați.
Exemplu: Toader vrea ca un magistrat să aibă vârsta minimă de 30 de ani și să poată se acceseze un post înalt doar dacă are o vechime într-o funcție inferioară – situație extrem de greu de atins! Astfel, Toader vrea să protejezer dinozaurii din Justiție – gen Viorica costiniu, Șefa Secției Penale de la Curtea de Apel București -, blocând accesul tinerilor.
Într-o țară profund coruptă, Toader consideră de sunt prea mulți procurori și judecători (7.000), și că este nevoie de mai mulți juriști, notari , secretari de primărie și mediatori. Amintim însă că la DNA fiecre procuror are, în medie, câte 90 – 100 de dosare în lucru.
Propunerile lui Toader
Iată principalele propuneri enunțate de Toader în ziua de 23 august, zi nefastă pentru România chiar și după 67 de ani:
Toader vrea ca procurorul general, procurorul-șef al DNA și procurorul-șef al DIICOT să fie numiți de Secția pentru procurori din CSM, la propunerea ministrului Justiției – adică a liderilor politici penali. În prezent, procurorii-șefi sunt numiți și revocați de președintele României, la propunerea ministrului Justiției, cu avizul consultativ al CSM.
Ministrul Toader mai vrea ca președintele ÎCCJ să fie numit de către președintele României, dar propunerea să o facă Secția pentru judecători a CSM, nu plenul CSM.
Totodată, Tudorel Toader propune ca magistrații să răspundă în solidar cu statul, pentru erorile pe care la comit. Dar nu direct; mai întâi răspunde statul, apoi, după ce prejudiciul este acoperit de stat, statul va fi obligat să deschidă acțiunea în regres.
Tudorel Toader propune înființarea unei direcții specializate, pe lângă DNA și DIICOT: o direcție care să aibă competența exclusivă de a urmări penal magistrații acuzați de comiterea unor infracțiuni.
Tudorel Toader mai propune ca Inspecția judiciară să treacă la Ministerul Justiției.
Prin ultimele două propuneri, Toader vrea ca în funcțiile de conducere să fie promovați NUMAI magistrați aserviți grupurilor de interese. Parșivul Toader impune reguli ce dau posibilitatea șefilor să maculeze dosarelor magistraților aspiranți fără pile!
Iată reacțiile foarte dure la adresa ministrului Toader. Click pe titluri:
Iohannis, despre propunerile de modificare a legilor justiției: “Sunt un atac asupra statului de drept”
Oamenii lui Băsescu și Cioloș pun tunurile pe ministrul Justiției: “Vrea ca Justiția să fie controlată total de PSD”
Ludovic Orban, reacție dură după ce ministrul Justiției a prezentat propunerile de modificare a legilor Justiției
Și alte 11 propuneri marca Tudorel Toader, care nu vorbesc nicidecum despre pensiile de serviciu – adică speciale – și alte probleme vitale pentru o Justiție în slujba cetățeanului și nu a liderilor politici pe care îi protejează parșivul ministru Toader:
- 7 ani de activitate efectivă ca judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat;
- 7 ani de activitate efectivă, la procurori, pentru a ajunge la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat;
- 8 ani de activitate efectivă pentru a promova în funcția de procuror al DIICOT sau DNA;
- 10 ani vechime efectivă pentru a ajunge judecător la Curtea de Apel, respectiv procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel;
- 15 ani vechime efectivă pentru a ajunge procuror la Parchetul de pe lângă ICCJ;
- 18 ani vechime efectivă pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Modificarea mandatelor funcțiilor de conducere, de la 3 ani la 4 ani. Este vorba atât de funcțiile de conducere pentru judecători, cât și pentru procurori. Adică, procurorul general și procurorul-șef al DNA și DIICOT vor avea mandate de 4 ani. De prelungire, nu vor beneficia însă Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr;
- Procurorul poate să treacă în funcția de judecător și invers cu aprobarea CSM, dar nu oricum, ci doar la nivel de Judecătorie, respectiv Parchet de pe lângă Judecătorie. Adică, trecerea va fi posibilă doar la începutul carierei;
- Extinderea competențelor de verificare ale procurorului ierarhic superior. Acesta va fi nevoit să verifice atât legalitatea, cât și temenicia unei soluții a procurorului de caz;
- Magistrații pensionari să nu mai fie reîncadrați și să nu mai rămână în locuințele de serviciu. După legea în vigoare, magistratul poate rămâne în locuința de serviciu după ieșirea la pensie, iar după deces, moștenitorii rămân beneficiari. Propunerea stipulează că la ieșirea la pensie, magistratul părăsește locuința de serviciu;
- Membrii Consiliului Superior al Magistraturii să se suspende, pe durata mandatului, din magistratură.
Abuzul în serviciu
În perioada în care Toader ne spunea ba că nu pune prag pentru abuzul în serviciu, ba că pune unul rezonabil, UE a adoptat o directivă în privința fraudelor cu fonduri europene.
În decizia UE se stabilește că un stat nu poate renunța la sancțiunea penală dacă s-au furat mai mult de 10.000 de euro din fondurile europene.
Așadar, pragul european a fost stabilit la o valoare de patru ori mai mică decât pragul Iordache-PSD din OUG 13 – 40.000 de euro! Dacă se respectă pragul UE, Dragnea merge la pușcărie!
