Președintele Klaus Iohannis a fost primit, marți, la Casa Albă, de președintele Joe Biden, iar cei doi au discutat inckla finalul discuțiilor a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor dacă va fi susținut de acesta pentru a obține funcția de șef al NATO.
„Împreună am decis să continuăm dialogul”, a repetat Iohannis, la insistența jurnaliștilor.
„Acuma, aceste discuții nu se fac publice și nu o să m-apuc eu să spun ce a spus președintele Biden. Eu spun ce am vorbit eu acolo. Dar discuție nu a fost una lungă, a fost una relativ scurtă și m-ați întrebat dacă există riscul să nu existe consens, da, există riscul, și tocmai de aceea este foarte bine să existe doi candidați, care, în general, sunt considerați acceptabili amândoi, pentru că o organizație puternică are nevoie de competiții puternice și, până la urmă, unul va fi ales secretar general al NATO. Important este să nu amestecăm lucrurile. Au fost unii care au spus că dacă sunt doi candidați se rupe unitatea Alianței. Nici vorbă de așa ceva, Alianța este puternică, merge înainte! Dar este bine să fie doi candidați, pentru că atunci există posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri și există, evident, șansa să facem să meargă lucrurile mai bine”, a detaliat, până la urmă,Iohannis.
Amintim că Statele Unite și-au anunțat susținerea pentru Mark Rutte încă dinainte ca Iohannis să își anunțe public, la mijlocul lunii martie, candidatura pentru șefia NATO, iar după aceea nu și-au schimbat opinia. Ambasadoarea SUA la București, a declarat, întrebată pe acest subiect, că Iohannis „este prietenul SUA”. Atât.
Este oficial! Turcia îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Autopropusul Iohannis, tot mai singur
Iohannis se autopropune șef al NATO: „Am decis!”
Iohannis insistă cu pretenția de a ajunge șef al NATO, deși 28 de state din cele 32 ale Alianței îl susțin pe Rutte
Iohannis își umflă mușchii pentru șefia NATO: „Până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic!”
Altfel, Iohannis a susținut că a avut „o discuţie foarte consistentă” cu Biden pe tema Apărării, dar și a războiului din Ucraina.
În ceea ce privește sistemele Patriot: „Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina. Sisteme avansate. În ultimele săptămâni e o discuție despre cine poate să pună la dispoziție Ucrainei sisteme Patriot. Și președintele Biden a pus în discuție și am spus că suntem dispuși. Vom discuta în CSAT ce putem să oferim și ce putem primi în schimb pentru că este inacceptabil să rămână România fără apărare anti-aeriană. Este unul funcțional care va rămâne în România. Celelalte care sunt în stare avansată de operaționalizare și despre unul dintre acestea era vorba. Nu este o decizie politică. … Există campanii de conștientizare, de îmbunătățire a ratei de acceptare, avem legitimitatea să sperăm că într-un viitor nu foarte îndepărtat să se rezolve această chestiune”.
Despre procentul din PIB pentru Apărare: „România stă extraordinar de bine cu 2,25% din PIB pentru apărare. Sunt mulți din NATO chiar foarte departe de 2%, în măsura în care tensiunile cresc, măsura se va relua. Trebuie să fim foarte lucizi și să vedem că industriile noastre de apărare trebuie să crească, altfel nu vom face față acestei situații”.
„Aș menționa câteva cereri: obiective naționale importante, întărirea flancului estic și asta am pus în discuție azi. Nu e suficient, e nevoie de un angajament mult mai ferm și pentru apărare, și pentru descurajare. Descurajare nu înseamnă să aducem și mai mulți militari, ci să fim echipați ca lumea. Ajutorul pentru Ucraina gâfâie într-o zonă sensibilă, obuzele pentru artilerie, iar asta nu poate rămâne așa. Pentru industria de apărare trebuie să alocăm sume mai mari, dar lucrurile merg mai departe, dacă vrem să avem un sistem funcțional pe flancul estic, trebuie să avem o logistică, de exemplu pentru carburant. Trebuie să avem un sistem de alimentare pe întregul flanc estic.
Războiul este în regiunea Mării Negre, trebuie să ne concentrăm mai mult, să elaborăm strategii pentru a preveni extinderea conflictului și pentru a ajunge la o pace care satisface și obiectivele Ucrainei”, a adăugat Iohannis.
