Președintele Klaus Iohannis, care a eșuat lamentabil în cursa pentru funcția de șef al NATO, a refuzat, miercuri, să dea explicații publice.
Asaltat de întrebările jurnaliștilor, ela invocat faptul că trebuie mai întâi să discute acest aspect în ședința de joi a CSAT.
„Despre NATO, mai mult mâine. Aceste chestiuni le voi prezenta prima dată în CSAT, după aceea şi opiniei publice. Pot să vă asigur că mâine după-amiază veţi fi lămuriţi”, a declarat Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Republicii Italiene, Sergio Mattarella.
Mark Rutte a fost încă de la început favoritul marileor puteri – SUA, Franța, Germania, Marea Britanie – pentru funcția de secretar general al Alianţei Nord Atlantice.
În ciuda acestui fapt, Iohannis și-a anunțat pe nepusă masă candidatura, în 12 martie.
Iohannis se autopropune șef al NATO: „Am decis!”
Iohannis insistă cu pretenția de a ajunge șef al NATO, deși 28 de state din cele 32 ale Alianței îl susțin pe Rutte
Iohannis își umflă mușchii pentru șefia NATO: „Până când nu se obţine unanimitate, nu se va hotărî absolut nimic!”
Apoi, rând pe rând, Turcia, iar marți Ungaria şi Slovacia şi-au anunţat susţinerea pentru ocuparea funcţiei de de către , România rămânând singura ţară din Alianţă care nu a anunţat susţinerea pentru premierul olandez.
Este oficial! Turcia îl susține pe Mark Rutte pentru șefia NATO. Autopropusul Iohannis, tot mai singur
Iohannis a mers și la Biden cu autopropunerea de a fi șef la NATO: „Am decis să continuăm dialogul. (…) Discuția a fost una relativ scurtă. (…) Este bine să fie doi candidați”
Despre funcţiile de conducere în UE: „Negocierile sunt complicate”
Iohannis a fost ceva mai deschis în declarații în privința negocierilor pe tema obținerii funcţiilor de conducere din instituţiile europene. El a arătat că că luni seară a avut loc o întrunire informală a şefilor de state şi guverne din Consiliul European, dar „nu voi da detalii despre aceste discuţii”, ci „îmi permit câteva consideraţiuni”:
„Instituțiile europene trebuie conduse de persoane alese corect, cu participarea tuturor familiilor politice, a tuturor statelor mambere, dar care sunt foarte respectate, asupra cărora nu poate plana nicio suspiciune sau, cum se spune la noi, să fie «curați ca lacrima». Deci pachetul de nominalizări de personalități trebuie să fie un pachet impecabil, puternic, de încredere maximală, negociat la sânge, dar ținut cont de toate pretențiile naționale și politice și până acolo mai e cale lungă”.
„România e tratată corect, m-am asigurat de acest lucru”, a adăugat el, insistând ca de fiecare dată: „Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri. Şi dacă aşa s-ar fi întâmplat, ar trebui corectat”.
