Preşedintele Klaus Iohannis nu vede niciun vinovat pentru neregulile din campanie și anularea alegerilor prezidențiale. În plus, el nu are de gând să plece pe 21 decembrie, când i se va încheia mandatul, ci abia după alegerea unui alt șef de stat, în 2025 – data scrutinului fiind încă un mister.
„Nu fac pe nimeni responsabil, pentru că intervenţia a fost atât de subtilă şi atât de complexă încât mare parte din ce s-a întâmplat a fost găsit după primul tur al alegerilor. Au fost unele chestiuni care au fost observate, dar, din păcate, situaţia şi legile nu au fost suficiente. Și atunci, să culpabilizăm pe cineva nu ne-ar duce foarte departe”, a Iohannis, miercuri, înaintea Summitului UE – Balcanii de Vest.
El a invoccat faptul că „un candidat”, adică cel care s-a clasat pe locul înâi la primul tur al prezidențialelor, Călin Gerorgescu, şi-a făcut o campanie excesivă pe TikTok după finalizarea campaniei electorale, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a legislaţiei electorale.
„Pe reţelele de socializare campaniile sunt frecvente, toată lumea îşi face campanie pe reţele sociale, dar acele reţele au obligaţia ca atunci când sunt alegeri să marcheze candidaţii, se numeşte să îi dea un tag, un semn şi, atunci când nu mai este voie să se facă campanie, reţeaua să oprească orice campanie. BEC a somat acea reţea – TikTok – să oprească campania pentru că s-a terminat campania, reţeaua a ignorat solicitarea BEC şi astfel campania a continuat sâmbătă şi duminică numai pe acest candidat, pentru că pentru ceilalţi s-a aplicat regula şi nu au mai avut campanie. Este o încălcare gravă a legislaţiei electorale, dar, cum această reţea nu este cu baza nici în România, nici măcar în Europa, ci în China, reţeaua şi-a permis pur şi simplu să ignore ceea ce a solicitat BEC, iar BEC nu a avut niciun instrument să constrângă reţeaua, cum nici Europa nu are niciun instrument, dacă vrem să fim oneşti, să constrângă această reţea, fiindcă ea nu este bazată în Europa. De aceea a durat câteva zile de la data alegerilor până când în CSAT s-au putut discuta cu date aceste chestiuni. Şi, atunci, să culpabilizăm pe cineva de la noi nu ne-ar duce în această chestiune probabil foarte departe”, a afirmat preşedintele Iohannis.
El a mai spus că legislaţia electorală trebuie îmbunătăţită, dar că nu a discutat acest lucru cu politicienii. „Este nevoie de o cooperare mai strânsă între instituţiile care se ocupă de cyber-space”, a adăugat el.
Şeful statului a mai spus „este o problemă care trebuie discutată în UE şi trebuie găsite soluţii comune, pentru că nicio ţară singură nu poate să rezolve aceste chestiuni”.
Despre prelungirea mandatului său la Cotroceni, după anularea scrutinului prezidenţial, Iohannis a susținut că este clară constituţional şi legal:„Cum să plec dacă Constituţia îmi spune trebuie să stau? Nu este o alegere. Dacă aş pleca, ar trebui să plec prin demisie?!”.
El a invocat faptul că prelungirea mandatului nu este o ingerinţă din partea sa, ci este articol din Constituţie:
„Constituţia noastră, în acest punct, este foarte clară şi această situaţie este expres prevăzută în articolul 82 din Constituţie. Deci, nu este cumva o ingerinţă din partea mea în treburile constituţionale, ci este articol de Constituţie. Mandatul preşedintelui se încheie în momentul în care preşedintele nou ales depune jurământul – punct, fără niciun fel de posibilitate de interpretare. Curtea Constituţională nu mi-a prelungit mie mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească articolul din lege, chit că este numai un rând. Curtea Constituţională a subliniat că există acest articol şi acesta se aplică, atât. Curtea Constituţională de fapt a spus: atenţie, este lege şi legea se aplică! Asta a spus Curtea Constituţională şi asta fac eu. Eu nici nu pot să plec. (…) Lucrurile sunt constituţional clare, legal clare. Politicienii care susţin contrariul vor să pară salvatorii naţiunii şi eu nu”, a arătat el.
Iohannis a spus, întrebat despre data organizării noilor alegeri prezidenţiale, că acestea trebuie făcute „cât mai curând”: „Nu cred că o tergiversare ar ajuta la ceva”.
Trebuie spus că, pe 21 aprilie 2025, expiră mandatele a 3 judecători ai Curții Constituționale, iar dacă noul președinte nu va fi ales până atunci și nu va depune jurământul, Iohannis va numi un om al lui. Ceilalți doi judecători CCR vor fi numiți de Camera Deputaților și de Senat – adică de PSD, respectiv PNL.
