Președintele Klaus Iohannis a declarat marți seară, într-o conferință de presă la Palatul Cotroceni, că se așteaptă ca fostul ministru al Mediului din Guvernul Orban, Costel Alexe, să se suspende din funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Iași, în moementul în care va începe cercetarea penală a acestuia de către procurorii anticorupție.

Amintim că Iohannis a încuviințat începerea urmăririi penale a lui Costel Alexe, solicitată de DNA, iar procurorii l-au chemat la DNA, pe 7 ianuarie, să-i aducă la cunoștință faptele de care este acuzat.

Întrebat dacă Alexe ar trebui să demisioneze din funcție, șeful statului a spus:
 
„Sincer, eu cred că această discuție trebuia să aibă loc demult şi să fie mult mai scurtă. Eu am spus dintotdeauna că persoane urmărite penal sau, cum am spus la vremea respectivă, „penali”, n-au ce căuta în funcții publice. Nu știu dacă PNL trebuia să discute mai repede sau mai încet despre aceste chestiuni, însă dacă domnul Alexe va fi cercetat penal, atunci cu siguranță eu aș aștepta cel puțin să se autosuspende din funcțiile pe care le deține, până când se clarifică cu siguranță aceste aspecte”.
 
Întrebat dacă liberalii ar putea să dea un semnal retrăgându-i sprijinul politic, Iohannis a spus: „Asta, sigur, se poate teoretic, dar este  o decizie de partid în care nu m-aș amesteca”.
 
Nu de aceeași părere a fost liderul PNL, Ludovic Orban, care s-a declarat frate de suferință cu cel care a comis fapte de corupție pe vremea cât i-a fost ministru în Guvern:
 
 
Declarațiile președintelui Iohannis
 

„Vă mulțumesc pentru participarea la această conferință de presă, este prima dată când ne reîntâlnim după sărbători și, tocmai de aceea, încep prin a vă transmite dumneavoastră, celor prezenți aici, și tuturor românilor multă sănătate și speranța că 2021 va fi anul revenirii la o viață normală.Ne aflăm, așadar, la începutul unui an extrem de important pentru dezvoltarea viitoare a României. În mare măsură, de modul în care vom reuși să accelerăm anumite schimbări în perioada imediat următoare va depinde eficiența guvernării pe întregul mandat de patru ani.

Avem două direcții majore. Pe de o parte, trebuie să stopăm pandemia, și aceasta ține de reușita campaniei de vaccinare care se află în plină desfășurare, și, pe de altă parte, trebuie să repornim în forță toate sectoarele economice și să începem reformele promise.

Aceste două direcții majore sunt, de fapt, profund interconectate, pentru că succesul vaccinării populației este cel care va genera, într-o foarte mare măsură, capacitatea de a relua toate activitățile economice și sociale grav afectate în aceste luni.

Viziunea noastră, a mea și a echipei guvernamentale, este de a asigura României acces semnificativ la fondurile europene și un buget centrat pe investiții, pe dezvoltarea infrastructurii și pe sprijinirea mediului de afaceri.

Cu aceste resurse, vom crea premisele unei creșteri economice reale și sustenabile pentru următorii ani, care să asigure finanțarea marilor sisteme care au nevoie de reformare, precum educația și sănătatea. De altfel, proiectul de buget pe acest an este gândit tocmai pe aceste coordonate.

În paralel, este obligatoriu să înceapă un proces de resetare a statului, punând în centru accesul cetățeanului la servicii și informații publice. Așadar, debirocratizare și digitalizare pe toate palierele, întrucât nu mai pot fi tolerate ineficiența și incompetența pe bani publici.

Am discutat toate aceste priorități și cu miniștrii noului guvern. După cum știți, am avut o serie de întâlniri săptămâna trecută și m-am bucurat să constat că avem o înțelegere și o abordare comune asupra dezvoltării României.

Le-am spus-o și în cadrul întâlnirilor noastre, și o spun și acum public: reformele nu pot să mai aștepte. 2021 este anul în care trebuie puse bazele unei sănătoase reașezări a societății românești.

Însă, pentru a putea merge înainte cu motoarele turate la maximum, este nevoie să punem capăt epidemiei de COVID-19. După un an extrem de dificil, marcat de nenumărate sacrificii, un an în care mulți oameni s-au luptat cu această boală și, din păcate, prea mulți au pierdut această luptă, iată, 2021 ne oferă motive reale de speranță.

Vaccinurile împotriva COVID-19 reprezintă încununarea eforturilor oamenilor de știință și o confirmare a progreselor uriașe realizate în această veritabilă cursă contra-cronometru cu un virus nou, extrem de contagios și deopotrivă letal.

Vaccinarea în masă reprezintă singura soluție pentru a ne întoarce cât mai rapid la normalitate și a ne relua în siguranță toate activitățile care ne-au lipsit enorm în ultimul an.

De succesul campaniei de vaccinare depind, în egală măsură, relansarea economică a României și evitarea unor crize profunde, ale căror efecte pot lăsa urme adânci în societate, educație și economie.

Este esențial ca această campanie de vaccinare să reușească, astfel încât să putem obține imunizarea populației la nivel național. Toate eforturile, deopotrivă ale instituțiilor direct responsabile de gestionarea acestei campanii, dar și ale tuturor celorlalte autorități, centrale și locale, trebuie să fie îndreptate către realizarea cu prioritate a acestui obiectiv.

Le solicit tuturor să dea dovadă de implicare și, mai ales, de colaborare loială. Sunt convins că efortul susținut al întregii societăți timp de un an de zile va fi răsplătit în 2021 dacă reușim ca, până în vară, să vaccinăm un procent semnificativ din populația țării, și astfel să putem reveni la normalitate.

Până atunci însă, măsurile de protecție și vigilența crescută rămân imperative, pentru că virusul se răspândește în continuare în comunitate. Suntem încă departe de o incidență a cazurilor care să permită relaxarea restricțiilor”.

Întrebări și răspunsuri
 
Jurnalist: Sunteți la curent cu schimbările de directori din școli şi licee din toată țara? Scandalul pe care l-au produs aceste schimbări? Protestele părinților, atât în București, cât şi în ţară? Şi vă întreb, acum, dacă vedeți aceste schimbări încadrate la o Românie normală sau o Românie educată?

Klaus Iohannis: 
Am urmărit aceste chestiuni, este vorba de o acțiune care nu a fost pregătită din timp de Ministerul Educației, fiindcă s-a știut că la mii de școli se termină mandatul directorilor pe 9 ianuarie. Acum, sigur, unele mandate s-au prelungit, alții au primit mandate de scurtă durată până la organizarea concursului. Și cred că vom putea să vorbim de o Românie normală și de programul „România Educată” abia după ce terminăm cu această pandemie, revenim la normalitate, organizăm concursuri cum scrie la carte pentru toate aceste posturi și, atunci, toate lucrurile vor intra în normalitate. Ceea ce s-a făcut acum a fost de azi pe mâine, la repezeală, s-au prelungit mandate ori s-au dat mandate unor persoane noi pentru câteva, probabil, luni de zile. Bănuiesc că undeva prin vară deja vom avea primul val de concursuri pentru aceste funcții de conducere și atunci, chiar, voi urmări cu foarte mare atenție cum se respectă principiul meritocrației în aceste chestiuni.Jurnalist: Liberalul Costel Alexe, care este președintele Consiliului Județean Iași, este anchetat, urmărit penal de către DNA, fiind acuzat de fapte de corupție. Face parte dintr-un partid care în ultimii ani şi-a luat angajamentul că nu va promova oameni care sunt anchetați în funcții publice, face parte dintr-un partid al cărui lider, Ludovic Orban, s-a retras din toate cursele electorale când a fost cercetat de către DNA. Totuși, Ludovic Orban a spus că va analiza situația când s-a pus problema ce atitudine ar trebui să aibă PNL cu privire la domnul Costel Alexe. Vă întreb şi pe dumneavoastră, care este opinia, considerați că domul Costel Alexe ar trebui să demisioneze din această funcţie şi, în același timp, PNL, care nu poate să facă altceva, să-i retragă sprijinul politic?Klaus Iohannis: Sincer, eu cred că această discuție trebuia să aibă loc demult şi să fie mult mai scurtă. Eu am spus dintotdeauna că persoane urmărite penal sau, cum am spus la vremea respectivă, „penali”, n-au ce căuta în funcții publice. Nu știu dacă PNL trebuia să discute mai repede sau mai încet despre aceste chestiuni, însă dacă domnul Alexe va fi cercetat penal, atunci cu siguranță eu aș aștepta cel puțin să se autosuspende din funcțiile pe care le deține, până când se clarifică cu siguranță aceste aspecte.

Jurnalist: Liberalii ar putea să dea un semnal retrăgându-i sprijinul politic?

Klaus Iohannis: Asta, sigur, se poate teoretic, dar este o decizie de partid, în care nu m-aș amesteca.

Jurnalist
: Domnule Președinte, în Israel, ţară model pentru campania de vaccinare din întreaga lumea, primul care s-a vaccinat a fost chiar premierul Netanyahu, tocmai pentru a da un mesaj de încredere populației. În România vedem că nici un lider politic nu s-a vaccinat până acum. Nu credeți că prin decizia de a nu vă vaccina în prima etapă tocmai aţi sporit neîncrederea în populație, o populație şi așa reticentă la vaccin?

Klaus Iohannis:
 Nu, nu cred că s-a produs nicio neîncredere, dimpotrivă, decizia a fost, și am participat la această decizie, să fie vaccinat, în primul rând, în prima etapă, personalul medical, tot personalul medical şi acest lucru se întâmplă, s-a întâmplat. Știți foarte bine că până la sfârșitul acestei săptămâni, prima etapă se încheie cu prima doză de vaccinare, având în vedere că acum dispunem de un vaccin care se administrează în două doze, după aceea se reia vaccinarea cu a doua doză. Nu am dorit nici eu, nici premierul, ca să zic așa, în ghilimele, să ne băgăm în față. Ar fi fost probabil mesajul greșit, dar vineri, în 15 ianuarie, începe a doua etapă de vaccinare în care este prevăzută vaccinarea, de exemplu, a personalului din învățământ, a persoanelor peste 65 de ani și a persoanelor cu comorbidități, cu boli cronice, dar și a personalului numit esențial, de exemplu: Administrația Prezidențială, Guvernul și așa mai departe. Şi, pentru a marca debutul campaniei de vaccinare din etapa a doua, eu mă voi vaccina public, vineri, pe 15 ianuarie.

Jurnalist: Mai sunt, cum ați spus şi dumneavoastră, câteva zile până la începerea celei de-a doua etape a vaccinări și încă nu avem cadrul legal pentru funcționarea centrelor de vaccinare, pentru plata medicilor și a personalului care urmează să lucreze acolo. În plus, ordonanța pe care Guvernul întârzie să o adopte, din ce vedem, nu menționează sursele de bani care vor fi folosite pentru plata medicilor, spre nemulțumirea multor primari. Credeți că aceste probleme vor pune în pericol succesul campaniei de vaccinare?

Klaus Iohannis: Nu cred că aceste probleme vor pune în pericol succesul campaniei de vaccinare. Cum ele nici nu sunt probleme reale, sunt probleme fictive prin care probabil unii au crezut că este bine să se profileze un pic în plus. Cum nu mai avem campanii electorale trebuie să găsească politicienii alte metode de a ieși în față. Pot să vă spun din sursă sigură, prezidențială că această ordonanță urmează să fie dată, a fost discutată inclusiv cu menționații primari nemulțumiți, care vor primi sprijin de la Guvern. Medicii și personalul medical care va lucra în aceste centre de vaccinare va fi plătit, primarii vor amenaja aceste secții și se vor deconta de către Guvern aceste cheltuieli. Așadar, toate premisele pentru a avea o campanie de vaccinare de succes sunt pregătite și vor fi create cu tot cadrul juridic în cel mai scurt timp.

Jurnalist: Vorbeați despre o repornire în forță, domnule Președinte. Cum repornim România? Dacă se poate, vă rog să indicați două metode sau proiecte concrete, aplicabile în acest moment și în acest context pandemic şi cu o economie deficitară.

Klaus Iohannis:
 Da, cu economia deficitară nu cred că suntem chiar așa deficitari. S-a dovedit că măsurile luate de Guvern, anul trecut, au fost cele corecte și contracția economică a fost de până în 5%, însă este evident că avem nevoie de o repornire în forță, asta însemnând să avem o campanie de vaccinare de succes, pentru ca toată lumea să poată să meargă înapoi la serviciu, ca toate firmele, și cele care au fost crunt lovite de pandemie, să-şi repornească activitatea, iar acolo unde sunt dificultăți, de exemplu în finanțare sau repornire, Guvernul să pună în practică urgent scheme de ajutor. Pe de altă parte, contăm pe sume importante din fonduri europene care probabil în cel mai scurt timp vor fi la dispoziția noastră și vor sprijini și sectorul economic și sectorul public. Sunt foarte multe lucruri în pregătire. Este bugetul național în pregătire și imediat ce revine Parlamentul din vacanță, se va dezbate și sper să se aprobe foarte rapid. Deci, un întreg complex de factori este necesar pentru a se întâmpla ceea ce am numit repornirea României, repornirea economiei, și sunt foarte hotărât să sprijin această repornire. Guvernul este proaspăt, cu energie nouă, de asemenea hotărât să facă aceste lucruri și cred că împreună vom reuși.

Jurnalist:
 Şi dacă îmi permiteți, aţi considera că vaccinarea până acum este un succes?

Klaus Iohannis: Da. Campania de vaccinare până acum este un succes, chiar dacă unii încearcă să diminueze acest succes. Chiar astăzi am văzut o statistică: la nivel european, gradul de vaccinare de la noi ne situează pe locul 8, ceea ce nu este rău deloc.

Jurnalist: Grecia promovează, în contactele cu Comisia Europeană, cu celelalte instituții europene, dar și cu alte state membre, ideea de a crea un certificat unic european ca o dovadă de vaccinare pentru cetățenii europeni, astfel încât europenii să poată circula mai ușor cu acest certificat, această dovadă că au fost vaccinați, și Grecia dorește să și pună pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare această chestiune. România ce poziție are? Consideră că e o idee bună?

Klaus Iohannis: 
Personal, nu consider că acesta este de o idee bună. Prin acesta s-ar crea un cadru de discriminare care este, pur și simplu, inacceptabil. Eu sunt de părere că trebuie să existe un certificat de vaccinare și acest certificat va exista și la noi, însă el trebuie folosit pentru motive medicale. Persoana care primește un certificat, știe când a primit prima doză de vaccin, i se scrie acolo când va primi a doua doză de vaccin și așa mai departe. Deci sunt date importante pentru medicul de familie, pentru medicul curant sau pentru oricine dacă persoana ajunge, de exemplu, la urgențe. Însă să folosim aceste certificate de vaccinare ca să împărțim populația Europei în două, cei care au fost deja vaccinați și cei care încă nu au fost vaccinați, nu mi se pare un lucru bun.

Jurnalist: Domnule Președinte, spuneați ceva mai devreme că vaccinarea în masă este singura posibilitate de a ne întoarce la normalitate. Prin urmare aș vrea să vă întreb prin ce metode intenționează autoritățile să convingă populația să se vaccineze, în contextul în care am văzut că în această primă etapă au fost și sunt încă foarte multe cadre medicale care nu au fost convinse să se vaccineze împotriva COVID-19 și v-aș întreba și dacă sunteți mulțumit de modul în care până acum a fost promovată această campanie de vaccinare.

Klaus Iohannis:
 Haideți să începem cu capătul. Campania trebuie promovată mult mai intens. S-a făcut o campanie de promovare, însă eu cred că aici motoarele necesită încă foarte multă turare. A doua, în afară de această campanie, care trebuie să vină cu argumente pentru mulți români care așteaptă argumente, și medicale, și științifice, și de altă natură, trebuie să existe cu siguranță unele exemple personale, și eu, de exemplu, intenționez să dau un astfel de exemplu. Eu sunt convins că vaccinarea este necesară, o voi face în așa fel încât să înțeleagă toată lumea că m-am vaccinat, însă dați-mi în voie să spun că afirmația „foarte multe cadre medicale” este destul de relativă. Majoritatea cadrelor medicale s-au vaccinat și, cu siguranță, pe măsură ce campania continuă, mai mulți se vor vaccina. Sigur, vaccinarea nu este obligatorie, nici nu ne dorim. Vaccinarea este organizată de statul român pentru toți românii, pentru toți cetățenii români, și cu siguranță într-un final oamenii se vor convinge că acesta este soluția și se vor vaccina marea majoritate.

Jurnalist: Domnule Președinte, iată, în mai puțin de trei săptămâni de la formarea coaliției şi învestirea Guvernului au apărut deja o serie de dispute în spațiul public, între partidele din coaliție, în special între PNL și USR-PLUS. Noi, la G4Media, am inventariat astăzi cel puțin 10 astfel de dispute, de la disputa dintre Emil Boc și Vlad Voiculescu, Virgil Popescu și Claudiu Năsui și așa mai departe. Întrebarea este cum vedeți dumneavoastră aceste divergențe atât de precoce dintre partidele din coaliție.

Klaus Iohannis: Ceea ce anumiți dumneavoastră dispute, după părerea mea nu sunt dispute, sunt discuții în coaliție. Într-o coaliție nu e ca la armată, unul comandă și toți execută. O coaliției este un organism viu, se discută, nu toată lumea are aceeași opinie, iar din discuție – care nu este o ceartă și nici o divergență, este o discuție mai mult sau mai puțin publică – se cristalizează soluțiile. Este absolut normal să existe opinii poate chiar foarte diferite într-o coaliție și este rolul conducerii coaliției să negocieze aceste divergențe. Nu există nici un motiv să credem că oamenii se ceartă. Oamenii discută pornind fiecare de la punctul de referință propriu, după care până acum de fiecare dată s-a ajuns la o concluzie. Sigur, pentru jurnaliști este deosebit de interesant de speculat aceste „divergențe” și cum se ceartă PNL cu USR, doar că ei nu se ceartă, ei pornesc fiecare de la punctul propriu, negociază și se găsește o soluție.

Jurnalist: Domnule Președinte, voiam să vă întreb dacă ați mai discutat cu autorităţile și dacă în continuare se mai impune măsura restricției de circulație pe timpul nopții.

Klaus Iohannis: Da, am discutat aceste chestiuni. Toată săptămâna trecută am avut discuții cu noii guvernanți și, printre altele, am discutat și aceste chestiuni, chiar de mai multe ori. Am ajuns la concluzia că în acest moment nu sunt întrunite condițiile pentru relaxare, și, în consecință, astăzi Guvernul a prelungit starea de alertă lăsând exact restricțiile care au fost în vigoare până acum și în continuare pentru următoarele patru săptămâni. Pe de altă parte, trebuie să observăm că lucrurile ar putea să meargă mult mai bine, însă se vede că sărbătorile – și Crăciunul, și Anul Nou – ne-au adus un număr încă important de noi infectări și până când nu se reduce destul de mult numărul de noi infectări nu se va putea renunța la restricții. Şi daţi-mi voie în acest context să punctez încă o dată: avem campania de vaccinare, ea a pornit, merge, este șansa noastră, dar ea se va finaliza abia prin vară. În acelaşi timp, din păcate, pandemia nu a plecat dintre noi, avem în fiecare zi mii şi mii de persoane care se infectează cu nou coronavirus şi este obligatoriu să respectăm în continuare toate restricţiile. Putem să învingem pandemia numai dacă respectăm restricţiile şi ne vaccinăm. Numai combinația acestor două măsuri face posibilă revenirea la normalitate.

Jurnalist: 
Bună seara! Domnule Preşedinte, săptămâna viitoare, în Statele Unite va avea loc ceremonia de inaugurare a mandatului Preşedintelui ales, Joe Biden, într-un context fără precedent – am asistat săptămâna trecută la evenimente violente în clădirea Congresului. Cât de tare vă îngrijorează ce se petrece acum în Statele Unite şi ce aşteptări aveţi de la noua administraţie, în contextul Parteneriatului strategic româno-american?

Klaus Iohannis: 
Democrația americană este una foarte solidă şi va trece şi de această etapă. Şi este trist ce s-a întâmplat la Capitoliu, am văzut cu toţii imaginile de acolo, însă noua administraţie îşi va prelua efectiv atribuțiile şi eu sunt hotărât să mă implic pentru a duce Parteneriatul Strategic mai departe, să-l consolidăm şi să-l facem mai funcţional, mai eficient şi mai vizibil pentru toată lumea. Avem nevoie în continuare, evident, de contacte politice foarte bune, avem nevoie de colaborarea pe securitate şi pe NATO şi avem nevoie de colaborare în plan economic şi pentru asta mă voi implica şi sunt convins că împreună cu mine şi noul Guvern.

Jurnalist: 
Domnule Președinte, ați spus și în seara asta, și ați tot repetat: Guvernul este pus pe fapte mari, are o poftă de muncă foarte mare, este un guvern nou, de coaliție, și are foarte multe idei. Însă una dintre primele măsuri pe care a luat-o a fost aceea de a modifica o lege în domeniul justiției, legea de organizare judiciară, pentru care dumneavoastră ați organizat un referendum, cu succes. E clar că nu era obligatoriu, era unul consultativ, dar românii au decis să nu mai fie luate decizii în domeniul justiției prin ordonanțe de urgență. Cum vedeți faptul că s-a întâmplat acest lucru? Și dacă va reprezenta un singur caz sau de acum încolo vor tot fi excepții.

Klaus Iohannis: A fost o situație excepțională, creată – nu știu, poate veți avea impresia că n-am ieșit din campania electorală – o situație creată de PSD, fiindcă, practic, în ultimele luni de mandat, Parlamentul nu a mai funcționat. Parlamentul a fost folosit drept tribună de campanie electorală și atunci Parlamentul care trebuia să modifice această lege nu a făcut-o. Or, cineva trebuia să o facă, nu puteam să stăm să ne uităm cum intră în vigoare o prevedere pe sistemul de justiție care nu poate fi îndeplinită, pur și simplu. Și atunci, după foarte multe discuții și analiză de constituționalitate, de oportunitate, Guvernul a adoptat această ordonanță de urgență, după părerea mea, în mod corect. Însă e clar: acum, cu un nou Parlament, care știe care este miza, care știe că trebuie reparate legile Justiției, nu vor mai exista astfel de excepții și am subliniat în discuțiile cu guvernanții acest lucru foarte clar.

Jurnalist: Nu acesta era sens întrebării, pentru că motivații se găsesc tot timpul. Acuma…

Klaus Iohannis: 
Nu se vor mai găsi motivații. Deci, asta a fost ultima.

Jurnalist: Deci promiteți dumneavoastră că nu vor mai fi ordonanțe în domeniul justiției.

Klaus Iohannis: 
Da.

Jurnalist: Domnule Președinte, în luna august vă exprimați, răspunzând la o întrebare, încrederea în justiția română. Din august până acum, s-au întâmplat următoarele: dosarul Mineriadei se reîntoarce la Parchetul Militar în stadiul de coperți, dosarul Revoluției are probleme asemănătoare, s-a poticnit și el, dosarul 10 august este în continuare închis sau cel puțin partea care îi vizează pe șefii Jandarmeriei, acuzați de implicare în represiunea din 10 august. Având în vedere, domnule Președinte, evoluția sau, de fapt, involuția lucrurilor, aș vrea să vă întreb acum dacă încrederea dumneavoastră la justiție rămâne neștirbită și care ar fi mesajul dumneavoastră pentru românii care de 30 de ani așteaptă ca statul român să nu mai fie complice la crimă, prin nepedepsirea ei, așteaptă ca statul român să își glorifice eroii și să își trimită criminalii după gratii. Care ar fi mesajul dumneavoastră, pe scurt?

Klaus Iohannis: Mesajul meu este foarte simplu: încrederea mea justiția română este nezdruncinată. Am încredere în justiția din România. Cunosc aceste spețe menționate de dumneavoastră, sunt la fel de nemulțumit ca și foarte mulți români care așteaptă să se facă dreptate și voi insista să se facă dreptate.

Jurnalist:: Pot să spere – dacă îmi permiteți o completare – mamele care în prag de sărbători își jelesc copiii morți la Revoluției, cei bătuți de mineri, mulți dintre ei bolnavi și gazați de 10 august că vor vedea o rezolvare în viitorul apropiat, să spunem?

Klaus Iohannis:
 Eu pot să mă implic în sensul că voi solicita în continuare public să se rezolve aceste dosare și sunt convins că ele, într-un final, se vor rezolva.

Jurnalist:
 Domnule Președinte, vedem că sindicatele sunt extrem de nemulțumite de înghețarea salariilor. Iată, protestele au început deja. Aș vrea să vă întreb cum catalogați aceste proteste și ce părere aveți vizavi de înghețarea salariilor.

Klaus Iohannis: Măsura înghețării salariilor mi se pare una justă. Noi suntem în plină pandemie, suntem în criză economică, suntem în faza în care încercăm, prin vaccinare și prin restricții, să terminăm această pandemie, această epidemie, la noi, însă trebuie să fim foarte conștienți de faptul că economia a suferit, economia s-a contractat. Concluzia este simplă, sunt mai puțini bani la buget! Concluzia evidentă: nu poate fi vorba de mărirea unor lefuri bugetare – atenție, bugetare – în anul 2021, până când ieșim din criză economică. Este o concluzie simplă. Nu vorbim de austeritate, fiindcă nu se taie salariile, nu se taie pensiile, pensionarii rămân cu majorarea care a fost decisă în toamna anului trecut, însă, din păcate, cât e criză economică, nu putem să vorbim de majorări în zona bugetarilor. Asta este! Că sunt mulți nemulțumiți, și asta pot să înțeleg, oamenii s-au așteptat, după un an pandemic, cu multe sacrificii, să revină la normalitate și să crească salariile, însă lucrurile trebuie văzute așa cum sunt. Salariile vor putea să crească iarăși, pensiile vor putea să crească iarăși așa cum ieșim din criză economică și eu sunt convins că în cursul acestui an vom ieși din criza economică.

Jurnalist: Deci nici pensii nu sunt bani.

Klaus Iohannis: De pensii sunt bani și asta am spus. Dați-mi voie să repet. Creșterea aprobată rămâne în vigoare, deci pensiile au crescut și așa crescute rămân.

Jurnalist: În prima etapă de vaccinare, în cele 370 de centre de vaccinare din interiorul spitalelor au lucrat 2.000 de medici și 5.000 de asistenți medicali. Premierul Florin Cîțu a declarat că vor mai fi organizate încă 932 de centre de vaccinare. Dacă păstrăm același raport, ar însemna că este nevoie de 5.000 de medici și peste 12.000 de asistenți medicali. V-au explicat reprezentanții Guvernului cum va putea fi asigurat și de unde acest număr mare de cadre medicale?

Klaus Iohannis: Cu siguranță, toate detaliile tehnice vi le va spune domnul colonel Gheorghiță, care este coordonatorul campaniei. Dar am discutat generic aceste chestiuni și premierul personal m-a asigurat că va avea grijă ca personalul să existe și să fie plătit corespunzător pentru a face din această campanie de vaccinare un succes.

Jurnalist: Ați declarat, domnule Președinte, în cursul acestei seri, în contextul campaniei de vaccinare, că sunteți mulțumit de desfășurarea campaniei până în prezent, România ocupând locul 8 la nivelul Uniunii Europene. Întrebarea mea e ce se va întâmpla cu cei aproximativ 5 milioane de români care lucrează în afara țării, în special muncitorii sezonieri, cum se vor vaccina aceștia, în țările respective sau se vor întoarce în România, provocarea logistică fiind mare? Vor fi înțelegeri cu țările respective?

Klaus Iohannis: 
Cine va fi în România la momentul când categoria de care aparține fi vaccinată și este în continuare cetățean român va fi vaccinat. Nu este niciun fel de problemă.

author avatar
Mirela Egeea
Share.
Leave A Reply

© 2024 Secunda Publishing. Designed by Acronim Solutions.
Exit mobile version