„Am decis să intru în competiție pentru funcția de secretar general al NATO”, a anunțat marți președintele Klaus Iohannis într-o declarație de presă, astfel că jurnaliștii nu i-au putut adresa întrebări – o practică frecventă a acestuia.
Cu puțin timp înainte, el anunțase că nu intenționează să-și scurteze mandatul de președinte al României, care îi expiră la jumătatea lunii decembrie.
Iohannis: „Nu intenționez să îmi scurtez mandatul”, deși Ciolacu&Ciucă au devansat alegerile. Despre vila din Aviatorilor 86: „Nu e de actualitate”
Totuși, majoritatea parlamentară aflată la putere, PSD și PNL, au devansat data alegerilor prezidențiale, pentru 15 și 29 septembrie (primul și al doilea tur de scrutin).
„Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO”, și-a argumentat Iohannis decizia de a deveni secretar general al NATO în locul lui Jens Stoltenberg, care va părăsi funcția în septembrie, când va deveni guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei, pentru care a fost deja numit în 4 februarie 2022.
Jens Stoltenberg a fost numit guvernator al Băncii Centrale a Norvegiei
Favorit pentru șefia NATO este însă premierul olandez Mark Rutte, pentru care și-au anunțat deja susținerea SUA, Marea Britanie, Germania și Franța.
Turcia și Ungaria se opun, iar pentru funcția de secretar general al NATO trebuie consens total între toate statele membre ale Alianței.
