Curtea Constituţională a României (CCR) precizează în motivarea publicată luni seara târziu, a deciziei privind respingerea candidaturii Dianei Şoşoacă la alegerile prezidenţiale, că aceasta pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la calitatea României de stat membru al UE şi NATO.
În 21 de pagini își argumentează judecătorii anularea candidaturii Dianei Șoșoacă, iar în 65 de puncte sunt invocate și declarații și fapte ale sale de pe parcursul mai multor ani.
„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice, sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul ca doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoiala şi desconsidera obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului, respectiv calitatea de stat membru al UE şi al NATO. Prin urmare, este evident că respectarea Constituţiei şi apărarea democraţiei – condiţii pentru a candida la funcţia de Preşedinte al României – sunt aspecte străine discursului public promovat de aceasta„, se arată în motivarea CCR.
„Dreptul de a vota şi dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea şi pentru menţinerea fundamentelor unei democraţii autentice şi efective, guvernate de preeminenţa dreptului (a se vedea Hotărârea din 17 mai 2016, pronunţată în Cauza Karacsony şi alţii împotriva Ungariei, paragraful 141) şi sunt garantate prin Constituţie. Astfel, Curtea reţine că dreptul de a fi ales este un drept fundamental de natură politică, reprezintă o condiţie sine qua non a democraţiei şi a funcţionării democratice a statului şi se exercită cu respectarea exigenţelor Constituţiei şi a legilor. Dreptul de a fi ales nu are un caracter absolut, putând fi supus unor limitări, a căror configurare rezultă din viziunea democratică a Constituţiei (a se vedea Hotărârea din 6 aprilie 2000, pronunţată în cauza Labita împotriva Italiei, paragraful 201 sau Hotărârea din 6 decembrie 2022, pronunţată în cauza Kalda (2) împotriva Estoniei, paragraful 39). Totodată, Curtea observă că dreptul de a fi ales poate fi supus unor limitări şi condiţionări mai puternice comparativ cu cele impuse dreptului la vot (a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea din 30 iunie 2009, pronunţată în Cauza Etxeberria şi alţii împotriva Spaniei, paragraful 50, sau Hotărârea din 30 mai 2017, pronunţată în cauza Daydov şi alţii împotriva Rusiei, paragraful 286)„, se mai arată în motivarea CCR.
Judecătoarea Iulia Scântei: CCR nu are competenţa de a analiza comportamentul şi opiniile candidaţilor la prezidenţiale
Judecătoarea Iulia Scântei (fostă senatoare PNL, partid care a propus-o în această funcție obținută inclusiv cu voturile PSD în Parlament) susține însă, într-o opinie separată, că CCR nu are atribuţia de a verifica comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile unui candidat la alegerile prezidenţiale.
„Contenciosul electoral privind alegerile prezidenţiale este un contencios obiectiv şi abstract şi nu poate privi comportamente, discursuri, calificări politice sau acte de propagandă electorală, specifice unui contencios electoral subiectiv şi concret. (…) Atribuţia Curţii este de a verifica îndeplinirea sau neîndeplinirea unor condiţii legale obiective (cu titlu de exemplu, respectarea termenului de depunere a propunerii de candidatură, numărul minim al semnăturilor susţinătorilor, documentele care trebuie să însoţească propunerea de candidatură, eventuale cazuri de interdicţie limitativ prevăzute de Constituţie şi lege, la depunerea candidaturii). Prin esenţa lor, aceste condiţii nu privesc comportamentul, opiniile, afirmaţiile sau atitudinile persoanei care îşi depune candidatura pentru alegerea preşedintelui României în condiţiile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 370/2004, toate aceste aspecte de natură subiectivă făcând parte din sfera libertăţii de exprimare a celor care candidează”, susţine Scântei, în dezacord cu colegii ei de la CCR.
Ea precizează că sancţionarea încălcării limitelor libertăţii de exprimare cade în sarcina altor instituţii ale statului, după o procedură judiciară, nefiind o atribuţie recunoscută expres pentru Curtea Constituţională.
Diana Şoşoacă, val de acuzații
Diana Şoşoacă a lansat pe Facebook un lung șir de acuzații:
„Prin această motivare penibilă, nazistă, stalinistă, aţi facut din mine erou naţional martir! Să înţeleg că veţi aresta şi arunca în puşcărie toti românii care o iubesc şi susţin pe Diana Iovanovici-Şoşoacă?
Pe motivarea voastră Păcuraru (Alexandra Păcuraru, fiica patronului Realitatea TV, Maricel Păcuraru – n.r.) nu putea să candideze pt că prezenta o emisiune liberă de nevaccinaţi! Ciolacu discriminează femeile şi moldovenii, simţindu-se jignit dacă este făcut moldovean şi mă atacă cu apelativul Mincinoasa ordinară, Simion este un agresor sexual: Te agresez sexual, scroafo!, Lasconi i-a făcut trădători pe romanii din diaspora, Ciucă a minţit cu privire la activitatea sa militară, toţi au plagiat doctorate şi au încalcat jurământul de demnitar, Kelemen Hunor pt că doreşte dezintegrarea teritoriului României şi preluarea Ardealului de către Ungaria! Geoană a fost la Ambasada Rusiei şi a fost decorat! Este angajat de o putere straină! Deci cum va fi el mediator?”.
Şoşoacă amenință că îi va da în judecată pe cei de la CCR, pentru că au „omis” că ea era senator şi „apărată de art. 72 Constituţie. Imunitatea pt declaratii şi opinii politice”:
„Vă voi da în judecată şi voi cere despăgubiri şi condamnarea voastră, precum şi a statului român, a SRI şi a partidelor care au fost în spate: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, PMP, ProRomania! Aţi încălcat principiile statului de drept şi aţi interzis ca pe vremea lui Hitler, Stalin şi Lenin dreptul unui om de a candida pt că vă este frica de mine, frică că voi aduce independenţa şi suveranitatea României! Pentru porcăria scrisă vă voi urmări în toate instanţele interne şi internaţionale! Sunteti stalinişti şi nazişti!”.
