UPDATE: Ludovic Orban a depus, joi, la secretariatul Camerei Deputaților și Senatului, propunerea de calendar pentru învestirea Guvernului: convocarea Birourilor permanente reunite – luni, 28 octombrie, audierea miniștrilor – marți, 29 octombrie, iar votul de încredere în plenul Parlamentului – miercuri, 30 octombrie, ora 10.00.
Premierul desemnat, Ludovic Orban, a mers, joi, la președintele Klaus Iohannis, unde a primit OK-ul pe lista de miniștri și programul de guvernare, înainte de a le înainta Parlamentului. (Vezi document la finalul articolului)
Șeful statului abia s-a întors din Japonia, unde a participat, împreună cu soția sa, Carmen Iohannis, la încoronarea regelui Naruhito.
În țară, negocierile purtate de Orban au eșuat, Victor Ponta anunțând că Pro românia, care are 35 de parlamentari, nu susține Guvernul PNL.
Cu toate acestea, Ludovic Orban are speranțe că va primi votul de învestire în Parlament. El susține că negociază în continuare, “om cu om”, în rândul parlamentarilor PSD.
Miniștrii propuși în Cabinetul Ludovic Orban ar urma să fie audiați în comisiile parlamentare de specialitate săptămâna viitoare, iar data probabilă a unui vot pentru noul Guvern este 5 noiembrie, potrivit unor surse politice din PSD și PNL. Calendarul investirii Guvernului este îngreunat în contextul în care PSD deține o majoritate fragilă în Birourile Permanente și intenționează să lungească cât mai mult procedura.
Orban a reușit că bată palma, marți, cu cel care părea să-i pună cele mai mari dificultărți: Dan Barna, liderul USR, care este și contracandidatului lui Klaus Iohannis, susținut de PNL, la prezidențiale.
USR are 40 de parlamentari.
Barna a ajuns la un acord cu Orban: Anticipate după prezidențiale
Însă premierul desemnat va avea de furcă acum cu PMP, după ce a anunțat, marți, că nu-l primește la guvernare, așa cum au cerut Victor Ponta, Kelemen Hunor (UDMR) și Călin Popescu Tăriceanu (ALDE).
Tomac, supărat pe Orban: Nu vrea OUG cu 2 tururi la primari
PMP are 18 parlamentari.
Cât despre Tăriceanu și Kelemen, aceștia și-au declarat sprijinul – evident, cu liste lungi de condiții.
Tăriceanu, după ultimele negocieri cu Orban: Am mers cu 12 condiții, am căzut de acord asupra tuturor
UDMR are 30 de voturi, iar ALDE, 25.
Kelemen (UDMR), după ultimele negocieri cu Orban: Trebuie instalat un guvern cât mai repede
Componența Guvernului
1. Ministerul Afacerilor Externe – Bogdan Aurescu
2. Ministerul Afacerilor Interne – Marcel Vela
3. Ministerul Apărării Naționale – Nicolae Ciucă
4. Ministerul Finanțelor – Florin Cîțu
5. Ministerul Economiei – Virgil Popescu
6. Ministerul Dezvoltării -Ion Ștefan (inițial fusese Robert Sighiartău)
7. Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (fost ministru în Guvernele Tăriceanu și Boc; pe listă figura și Ioan Cupșa, cel care a votat – el spune că din greșeală – Legea recursului compensatoriu)
8. Ministerul Agriculturii – Adrian Oros
9. Ministerul Muncii – Violeta Alexandru, șefa PNL București
Șeful cancelariei primului ministru va fi Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al PNL.
Gabriel Andronache va fi secretarul general al Guvernului (SGG).
Programul de guvernare
Măsuri urgente:
-
Adoptarea Ordonanței de Urgență privind restructurarea Guvernului.
-
Asigurarea condițiilor pentru buna organizare a alegerilor prezidențiale din 10 noiembrie și 24 noiembrie.
-
Nominalizarea candidatului pentru funcția de Comisar european din partea României.
-
Rectificarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2019.
-
Elaborarea proiectelor Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020.
-
Organizarea examenului de rezidențiat pentru absolvenții făcultăților de medicină.
-
Pregătirea infrastructurii de transport și a sectorului energetic pentru perioada de iarnă.
-
Avizarea proiectului de Lege pentru abrogarea recursului compensatoriu și consolidarea serviciului de probațiune pentru monitorizarea condamnaților eliberați condiționat.
-
Inițierea procedurilor pentru desemnarea titularilor la conducerea parchetelor.
-
Prorogarea intrării în vigoare a prevederilor referitoarea la pensionarea magistraților de la 1 ianuarie 2020.
-
Desecretizarea documentelor din MAI necesare în ancheta privind Dosarul 10 august.
-
Adoptarea măsurilor necesare pentru a evita riscul de dezangajare a fondurilor europene și pentru soluționarea situațiilor care fac obiectul procedurilor de infringement.
- Organizarea și desfășurarea corectă a alegerilor prezidențiale în noiembrie 2019, a alegerilor locale și a alegerilor parlamentare din 2020;
- Revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei pentru a elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani și pentru ca aceste acte normative să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO, printr-o consultare publică a instituțiilor din domeniu, a asociațiilor de profil și a societății civile.
- Revizuirea legislației privind regimul eliberărilor condiționate (recursul compensatoriu) și întărirea capacității instituțiilor de ordine și siguranță publică pentru prevenirea și combaterea infracționalității.
Obiective care țintesc eficientizarea activității Guvernului și a administrației publice
- Restructurarea Guvernului prin reducerea numărului de ministere la 16 și regruparea activităților guvernamentale, desfășurate de agenții guvernamentale sau de alte autorități ale administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, în cadrul noii structuri guvernamentale.
- Creșterea eficienței administraţiei publice prin refacerea capacității administrative a instituțiilor statului și prin respectarea obligatorie a principiilor fundamentale de transparenţă, integritate, profesionalism, dedicare în serviciul misiunii publice și prin eliminarea arbitrariului politic în numirile în funcțiile publice.
- Demararea unui amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice pentru simplificarea procedurilor birocratice și pentru modernizare și digitalizarea serviciilor publice.
Obiective ale principalelor direcții de politici economice și bugetare
- Finalizarea execuției bugetare pentru anul 2019 prin adoptarea unei rectificări bugetare care să limiteze depășirea țintei de deficit bugetar de 3% din PIB și care să asigure resursele bugetare necesare funcționării tuturor instituțiilor publice și unităților administrativ teritoriale.
- Definitivarea proiectului Legii bugetului de stat și a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2020 cu obiectivul încadrării în ținta de deficit bugetar de 3% din PIB.
- Revizuirea legislației din domeniul fiscal și economic pentru corectarea măsurilor adoptate în ultimii ani cu impact negativ pentru economie: energie, telecomunicații, sectorul bancar, Pilonul 2 de pensii, eliminarea supra-accizei la carburanți, taxarea part-time, split TVA etc.
- Îmbunătățirea performanței companiilor de stat prin aplicarea prevederilor Legii 111/2016 privind guvernanța corporativă, listarea pe piața de capital a unui pachet de acțiuni la companiile unde statul este acționar (Hidroelectrica, Aeroporturi București), concentrarea investițiilor pentru realizarea proiectelor de infrastructură energetică (BRUA, gazoductul Iași – Ungheni – Chișinău) și sprijinirea dezvoltării 5G a sectorului de telecomunicații.
- Creșterea și accelerarea absorbției fondurilor europene prin urgentarea procedurilor pentru realizarea proiectelor majore de investiții în infrastructură, sănătate și educație și pregătirea Acordului de parteneriat cu Comisia Europeană pentru cadrul financiar european multianual 2021 – 2027.
-
Finalizarea procedurilor și declanșarea lucrărilor de construcție pentru Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada de Centură a Capitalei și Drumul expres Pitești – Craiova.
Demararea procedurilor pentru construirea autostrăzii Tg. Mureș – Iași – Ungheni cu fonduri europene și finalizarea procedurilor pentru construirea autostrăzii Comarnic – Brașov în Parteneriat Public – Privat.
-
Finalizarea procedurilor și începerea construcției pentru spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj cu fonduri europene.
-
Corelarea programelor de investiții pentru dezvoltarea comunităților locale cu programele de finanțare din fonduri nerambursabile europene în cadrul exercițiului financiar multianual 2021 – 2027.
