UPDATE: OUG 156/2024 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1.334 din 31 decembrie.
Faimoasa Ordonanță de urgență (OUG) „trenuleț”, supranumită „a austerității”, aduce și la acest sfârșit de an pentru cel viitor, așa cum au procedat guvernele PSD-PNL în fiecare decembrie din 2022 încoace, majorări de impozite, reintroduceri de taxe și „înghețarea” tuturor pensiilor, pe lângă cea a alariilor bugetarilor.
Cu o singură excepție: la șefia Ministerului Finanșelor este un UDMR-ist, instalat de fostul și actualul premier Marcel Ciolacu – cel care și-a asigurat pe încă 4 ani rolul de stăpân al împărțirii după bunul plac a banilor publici la Palatul Victoria, prin menținerea în funcție, de către Curtea Constituțională (CCR), a președintelui Klaus Iohannis, al cărui al doilea mandat s-a încheiat pe 21 decembrie.
Ordonanța „austerității” reprezintă, de fapt, nota de plată pe care o plătesc românii de rând pentru mita electorală împărțită baronilor locali de guvernele PSD-PNL în ultimii trei ani din bani publici. Manevrele pentru obțineea voturilor la alegerile din acest an, începând cu localele, europarlamentarele și culminând cu parlamentarele – la care PSD și PNL „s-au certat” de formă – au reușit să păcălească electoratul, care e drept că s-a înjumătățit ca procente pentru cele două partide.
Și, totuși, „interesul național” și „stabilitatea” invocate inclusiv de la Palatul Cotroceni, de către un președinte care s-a remarcat mai mult prin turismul de lux pe bani publici mai ales din ultimul mandat, au menținut în funcție aceiași actori responsabili de un deficit bugetar uriaș.
Acum, după mai multe codiri, în prag de revelion – pentru a se asigura că protestele sunt anemice -, Guvernul PSD-PNL-UDMR condus de Ciolacu aprobă măsurile de austeritate pe care toate cele trei partide la negau în campania electorală.
Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz nefavorabil, luni, acestui act normativ, însă avizul este doar unul consultativ.
Abia duminică seară a fost publicată în dezbatere publică OUG, fiind adoptată în ședința de luni a Guvernului, programată pentru ora 13.00.
Ciolacu a „dat foc” la țară prin pomeni electorale, iar acum „repară” prin Ordonanța „trenuleț”, după ce și-a asigurat încă 4 ani de premier: „În acest mandat nu am de gând să fiu popular”
Argumentele invocate de autorii ordonanței sunt… PNRR, Comisia Europeană și Banca Mondială, de parcă deficitul bugetar de aproape 9% nu ar fi fost „opera Guvernului PSD-PNL:
„În 2023, deficitul bugetar conform datelor publicate de Eurostat a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB. Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM (2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de sub 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, pănă la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României”.
Creșterea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende și scăderea de la 250.000 la 100.000 de euro a pragului la microîntreprinderi
Se reduc beneficiile fiscale pentru afacerile mici. Iată ce scrie în nota de fundamentare a proiectului de OUG:
„Impozitul pe dividende
Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propune:
– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
– eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
3. De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026, se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere”.
Eliminarea facilităților fiscale care se acordau angajaților și companiilor din domeniile IT, Agricultură și Construcții
„Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:
1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
2. În cazul veniturilor din dividende, se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025. (…)
Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR.
De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României (Guvernul Ciolacu, în septembrie a.c., când PNL-istul Marcel Boloș era ministru al Finanțelor – n.r.) s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili.
Impozitul pe construcții (taxa pe stâlp – n.r.)
De asemenea, se reintroduce taxa pe stâlp, de la 1 ianuarie 2025.
UPDATE: Premierul Marcel Ciolacu a anunțat, la începutul ședinței Guvernului, că așa-numita „taxă pe stâlp” nu se va aplica de la 1 ianuarie 2025. „Introducerea impozitului pe construcțiile speciale nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor vor avea discuții cu marile companii”, a precizat el.
Normele de implementare a acestei măsuri urmează a fi elaborate în termen 90 de zile, potrivit ministrului Finanţelor, Tanczos Barna. Astfel, prima plată ar urma să fie făcută după data de 1 iulie şi a doua după 1 octombrie, urmând ca detaliile să fie stabilite în norme.
Potrivit noii OUG, „se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de:
• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% (inițial, era vorba despre 1.5% în proiectul OUG) asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv”.
Alte măsuri de austeritate se referă la pensii, la salariile bugetarilor și la asistență socială.
Pensii
Valoarea punctului de pensie nu va crește la 91 de lei, conform legii, ci rămâne la nivelul de 81 de lei. Pensiile – inclusiv cele speciale și militare – nu se mai indexează cu 12% (rata inflației de acum 2 ani), la 1 ianuarie 2025, astfel că rămân la nivelul din noiembrie 2024. Pensionarii cu venituri mici și medii ar putea primi un ajutor punctual, într-o singură tranșă.
De asemenea, la ieșirea la pensie sau la trecerea în rezervă, angajații din sectorul public nu vor mai beneficia de ajutoare sau indemnizații compensatorii.
În plus, pensiile vor fi transmise cu întârziere de circa două săptămâni în ianuarie, din cauza zilelor libere ale angajaților Casei Naționale de Pensii și a celor de la Poșta Română.
Salarii bugetari
Salariile bugetarilor, veniturilor demnitarilor și indemnizația de hrană acordată unor categorii rămân la nivelul din noiembrie 2024. Primele, bonusurile, voucherele pentru bugetari sunt eliminate, cu excepția celor pentru creșe.
Orele suplimentare de lucru ale bugetarilor nu vor mai fi plătite, ci se vor compensa exclusiv prin zile libere. Excepție fac militarii, polițiștii, angajații din penitenciare și salvatorii montani, pentru care orele suplimentare vor fi remunerate dacă nu pot fi compensate în termen de 90 de zile. Concediul neefectuat nu va mai fi compensat în bani.
Valoarea voucherelor de vacanță scade de la 1.600 de lei la 800 de lei. De acestea beneficiază angajații la stat cu venituri de până la 8.000 de lei/lună.
Angajările la stat îngheață, cu excepția posturilor unice vacante. Totuși, nu sunt afectate posturile deja aprobate prin memorandum, de către Guvern.
Se eșalonează pe 5 ani plata drepturilor salariale, iar nerespectarea acestei prevederi de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară
Reduceri de fonduri pentru primării
Programul de investiții locale „Anghel Saligny” – sumele alocate scad la maxim 50% din valoarea din 2024. Primării nu vor mai primi bani pentru construirea de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema.
Reducerea facilităților la transport
Transportul în concediu nu mai fi decontat pentru bugetari. Călătoriile gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor se limitează la 6. Studenții vor continua să beneficieze de reduceri de 90% pentru transportul intern, însă gratuitățile vor fi limitate la 6 călătorii simple sau 3 dus-întors. Tot în cazul studenților, bursele „îngheață”.
Ajutoarele sociale și alocațiile pentru copii – deși există lege pentru indexarea lor – rămân la același nivel, prin înghețarea indicelui social de referință. Bursele elevilor vor avea aceleași cuantumuri că în 2024: 450 de lei/lună pentru bursa de merit și 300 de lei pentru bursele sociale, de reziliență și tehnologice.
Subvenția pentru partide scade cu 25%, față de 2024.
În Guvern se înființează Departamentul pentru eficiență guvernamentală, prin reorganizarea altor instituții din subordinea Executivului, care va avea ca obiective restructurarea, reducerea și eficientizarea cheltuielilor publice în cuantum de minimum 1% din PIB în 2025.
Prin aceste măsuri, Guvernul Ciolacu vrea să reducă cheltuirea a 7 miliarde de lei din buget.
