Faimoasa Ordonanță de urgență (OUG) „trenuleț”, supranumită „a austerității”, aduce și la acest sfârșit de an pentru cel viitor, așa cum au procedat guvernele PSD-PNL în fiecare decembrie din 2022 încoace, majorări de impozite, reintroduceri de taxe și „înghețarea” tuturor pensiilor, pe lângă cea a alariilor bugetarilor.
Cu o singură excepție: la șefia Ministerului Finanșelor este un UDMR-ist, instalat de fostul și actualul premier Marcel Ciolacu – cel care și-a asigurat pe încă 4 ani rolul de stăpân al împărțirii după bunul plac a banilor publici la Palatul Victoria, prin menținerea în funcție, de către Curtea Constituțională (CCR), a președintelui Klaus Iohannis, al cărui al doilea mandat s-a încheiat pe 21 decembrie.
Ordonanța „austerității” reprezintă, de fapt, nota de plată pe care o plătesc românii de rând pentru mita electorală împărțită baronilor locali de guvernele PSD-PNL în ultimii trei ani din bani publici. Manevrele pentru obțineea voturilor la alegerile din acest an, începând cu localele, europarlamentarele și culminând cu parlamentarele – la care PSD și PNL „s-au certat” de formă – au reușit să păcălească electoratul, care e drept că s-a înjumătățit ca procente pentru cele două partide.
Și, totuși, „interesul național” și „stabilitatea” invocate inclusiv de la Palatul Cotroceni, de către un președinte care s-a remarcat mai mult prin turismul de lux pe bani publici mai ales din ultimul mandat, au menținut în funcție aceiași actori responsabili de un deficit bugetar uriaș.
Acum, după mai multe codiri, în prag de revelion – pentru a se asigura că protestele sunt anemice -, Guvernul PSD-PNL-UDMR condus de Ciolacu aprobă măsurile de austeritate pe care toate cele trei partide la negau în campania electorală.
Abia duminică seară a fost publicată în dezbatere publică OUG, cu doar câteva ore înainte de adoptare, în ședința de luni a Guvernului, programată pentru ora 13.00.
Iar argumentele invocate de autorii ordonanței sunt… PNRR, Comisia Europeană și Banca Mondială, de parcă deficitul bugetar de aproape 9% nu ar fi fost „opera Guvernului PSD-PNL:
„În 2023, deficitul bugetar conform datelor publicate de Eurostat a înregistrat un nivel de 6,5% din PIB, cu 2,1 puncte procentuale peste ținta stabilită de Consiliu, de 4,4% din PIB. Conform recomandării Comisiei Europene din iunie 2024 (COM (2024) 623 final), România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de sub 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu. În acest context se impune adoptarea de măsuri care să limiteze creșterea cheltuielilor permanente, pănă la un nivel care să permită respectarea condiţionalităţilor asumate de Guvernul României, inclusiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar și să evite crearea premiselor unui dezechilibru bugetar, cu consecințe negative asupra performanţelor fiscale şi externe ale României”.
Creșterea de la 8% la 10% a impozitului pe dividende și scăderea de la 250.000 la 100.000 de euro a pragului la microîntreprinderi
Iată ce scrie în nota de fundamentare a proiectului de OUG:
„Impozitul pe dividende
Se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025.
Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
1. Pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu anul fiscal 2025, se propune:
– reducerea plafonului de venituri realizate de către o persoană juridică română, de la 500.000 euro la 250.000 euro, inclusiv pe parcursul anului fiscal, iar începând cu 1 ianuarie 2026 la 100.000 euro;
– eliminarea condiției de realizare a veniturilor din consultanță și management, în proporție de 80%, utilizată pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor.
2. Se actualizează codurile corespunzătoare activităților pentru care impozitul pe veniturile microîntreprinderilor se calculează prin aplicarea cotei de 3%, dar și verificarea condiției de aplicare a sistemului de impunere o singură dată, începând cu anul 2024, de către contribuabilii din HoReCa.
3. De asemenea, pentru anul fiscal 2025, respectiv 2026, se clarifică modul de verificare a condiției legate de plafonul propus de 250.000 euro, respectiv 100.000 euro pentru venituri realizate de microîntreprinderi precum și modul în care se verifică nivelul veniturilor din consultanță și management în vederea încadrării ca microîntreprindere”.
Eliminarea facilităților fiscale care se acordau angajaților și companiilor din domeniile IT, Agricultură și Construcții
„Impozitul pe venit și contribuții sociale obligatorii
Ca urmare a angajamentelor asumate prin PNRR și prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 se propun următoarele măsuri:
1. Eliminarea facilităților fiscale acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, ca urmare a desfășurării activității de creare programe pentru calculator sau de la angajatori din sectoarele construcții, agricol și industria alimentară în condiţiile stabilite prin Codul fiscal, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025.
2. În cazul veniturilor din dividende, se propune majorarea cotei de impozit de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite începând cu data de 1 ianuarie 2025. (…)
Eliminarea facilităților fiscale a fost recomandată și de Banca Mondială în cadrul analizei legislației fiscale românești efectuată ca parte a PNRR.
De asemenea, prin Planul Bugetar-Structural Național pe Termen Mediu – 2025-2031 prezentat Comisiei Europene, Guvernul României (Guvernul Ciolacu, în septembrie a.c., când PNL-istul Marcel Boloș era ministru al Finanțelor – n.r.) s-a angajat să asigure o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar începând cu anul 2025, printr-o serie de măsuri, inclusiv prin reforme fiscale care au între obiective ajustarea sistemului de facilități fiscale pentru principalele categorii de impozite și taxe astfel încât să se respecte principiul impunerii echitabile dar și pentru a evita formarea unor distorsiuni în materie de politică fiscală ceea ce ar presupune generarea unor inechități fiscale între diferite categorii de contribuabili.
Impozitul pe veniturile nerezidenților
Se propune majorarea cotei impozitului pe dividende, de la 8% la 10%, pentru dividendele distribuite/plătite persoanelor nerezidente, pentru corelare cu regimul fiscal aplicabil dividendelor distribuite/plătite persoanelor rezidente, regim ce are în vedere angajamentul asumat de Guvern în cadrul PNRR privind revizuirea cadrului de impozitare existent în România, conform Componentei C8. „Reforma fiscală și reforma sistemului de pensii”, respectiv Reforma R4 – Revizuirea cadrului fiscal.
Impozitul pe construcții (taxa pe stâlp – n.r.)
Se reinstituie impozitul pe construcții, datorat de:
• persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;
• persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;
• persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
Construcțiile sunt cele prevăzute de grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.
Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5 % asupra valorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, inclusiv în situația în care sunt închiriate, luate în administrare/concesiune sau în folosinţă.
Impozitul se plătește în două rate egale, până la datele de 25 mai inclusiv şi 25 septembrie inclusiv”.
Pensii
Pensiile – inclusiv cele speciale și militare – nu se mai indexează cu rata inflației, la 1 ianuarie 2025, ci rămân la nivelul din noiembrie 2024, până la 1 iulie 2025. Pensionarii cu venituri mici și medii ar putea primi un ajutor punctual, într-o singură tranșă.
Salarii bugetari
Salariile bugetarilor, veniturilor demnitarilor și indemnizația de hrană acordată unor categorii rămân la nivelul din noiembrie 2024. Primele, bonusurile, voucherele pentru bugetari sunt eliminate, cu excepția celor pentru creșe.
Diurna specială de 2% pe zi din salariul brut al magistraților se elimină.
Valoarea voucherelor de vacanță scade de la 1.600 de lei la 800 de lei. De acestea beneficiază angajații la stat cu venituri de până la 8.000 de lei/lună.
Angajările la stat îngheață, cu unele excepții.
Se eșalonează pe 5 ani plata drepturilor salariale, iar nerespectarea acestei prevederi de către judecători sau executori judecătorești va fi considerată abatere disciplinară
Reduceri de fonduri pentru primării
Programul de investiții locale „Anghel Saligny” – sumele alocate scad la maxim 50% din valoarea din 2024. Primării nu vor mai primi bani pentru construirea de săli de sport, bazine de înot, complexuri sportive, așezăminte culturale, patinoare artificiale și săli de cinema.
Orele suplimentare de lucru ale bugetarilor nu vor mai fi plătite, ci se vor compensa exclusiv prin zile libere, iar concediul neefectuat nu va mai fi compensat în bani.
Reducerea facilităților la transport
Transportul în concediu nu mai fi decontat pentru bugetari. Călătoriile gratuite cu trenul pentru pensionari și angajații companiilor din cadrul Ministerului Transporturilor se limitează la 6. În cazul studenților, se reduce la 90% din biletul de tren doar pentru călătoriile între localitatea de domiciliu și orașul unde are sediul facultatea. Totodată, „îngheață” bursele studenților.
Ajutoarele sociale și alocațiile pentru copii – deși există lege pentru indexarea lor – rămân la același nivel, prin înghețarea indicelui social de referință.
Subvenția pentru partide scade cu 25%, față de 2024.
În Guvern se înființează Departamentul pentru eficiență guvernamentală, prin reorganizarea altor instituții din subordinea Executivului, care va avea ca obiective restructurarea, reducerea și eficientizarea cheltuielilor publice în cuantum de minimum 1% din PIB în 2025.
Prin aceste măsuri, Guvernul Ciolacu vrea să reducă cheltuirea a 7 miliarde de lei din buget.
