„Execuţia bugetară la 6 luni ne-a arătat că putem să ţinem deficitul sub control”, iar „criticile Consiliului Fiscal” privind subestimarea cu 6 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare „sunt pertinente şi trebuie luate în calcul”, a declarat ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, joi, după ce Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară. (Vezi document la finalul articolului)
Veniturile bugetului de stat se majorează cu 30,4 miliarde de lei iar cheltuielile, cu 33 miliarde de lei, potrivit Ordonanței privind prima rectificare bugetară din acest an.
Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash creşte cu 2,65 miliarde lei, la 80,15 miliarde lei, dar ca procent în PIB rămâne la 5,8%.
Consiliul Fiscal (CF) a transmis un raport în care arată că Ministerul Finanțelor a subestimat cu 6 miliarde de lei cheltuielile, astfel că deficitul va ajunge la 7%.
Argumentul CF: în soldul negativ, MFP a luat în considerare venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde de lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde de lei.
În Opinia pe marginea proiectului de rectificare bugetară, CF atrage atenţia asupra faptului că, pe partea de venituri bugetare, este probabilă manifestarea unui gol de venituri de aproximativ 9 miliarde de lei comparativ cu ţintele asumate în proiect, reprezentând circa 0,66% din PIB, în timp ce, pe partea de cheltuieli, instituţia a identificat o subdimensionare de 6,2 miliarde lei, adică 0,45% din PIB.
Iată însă replica ministrului Adrian Câciu:
„Criticile Consiliului Fiscal întotdeauna le-am considerat pertinente şi trebuie luate în calcul, pentru că există totdeauna riscuri în execuţia bugetului general consolidat. Execuţia la 6 luni ne-a arătat că putem să ţinem deficitul sub control. Aţi văzut că avem 1,7% din PIB, o să apară în curând şi execuţia la 7 luni şi o să vedeţi că suntem sub 2% din PIB.
Este imperios necesar ca Guvernul şi noi toţi să ţinem cont şi de riscurile asupra cărora Consiliul Fiscal atrage atenţia, inclusiv la nerealizarea unor venituri, dar şi la realizarea unor cheltuieli suplimentare. Scopul pe care ni-l asumăm este să menţinem deficitul la 5,84%.
Ideea de bază este aşa: noi avem o serie de pachete de sprijin, măsuri care sunt direcţionate către populaţie şi către economie. Este evident că nu începi o austeritate din perspectiva asta, în sensul de a nu mai finanţa economia şi cetăţenii atâta timp cât ai asumat pachetele de sprijin.
Acoperirea acelor pachete de sprijin ne conduce la menţinerea deficitului ca pondere în PIB, pentru că acesta e un angajament cu Comisia Europeană, dar evident că pe parte nominală cifrele se raportează la PIB-ul nominal şi atunci ai o creştere aritmetică a deficitului”.
„Pot apărea riscuri de gen recesionist”
„Întrebat dacă România se poate confrunta cu riscul unei crize economice, Câciu a răspuns afirmativ:
„Situaţia este complicată încă de la preluarea mandatului actualului Guvern. Era complicată şi înainte, a devenit mai complicată mai ales din februarie când a apărut şi conflictul din Ucraina. Cred că în fiecare zi acest Guvern a acţionat pas cu pas, dar într-un mod strategic de a ţine toate lucrurile sub control. Există riscuri, nu suntem într-o oază în care suntem feriţi de riscurile apariţiei unor elemente de presiune, de exemplu recesioniste. Acestea sunt anticipate pas cu pas, pentru că trebuie să te uiţi cum funcţionează anumiţi indicatori, cum sunt cei proxi, şi vă dau un exemplu la care toată lumea se uită – producţia industrială în scădere. Asta arată că vom avea o dificultate, cel puţin pe trimestrul III – trimestrul IV, şi trebuie să iei nişte măsuri să revigorezi acea zonă, astfel încât pierderile de conjunctură să nu se resimtă în efect orizontal. Deci, riscuri de gen recesionist sunt”.
„Analiștii să nu mai prezinte scene apocaliptice”
El le-a transmis analiştilor economici – în rândul cărora s-a aflat și el cu critici acerbe la adrea Guvernului, până când a ajuns ministru – „să fie puţin mai cumpătaţi în aprecieri” şi să nu mai prezinte „scene apocaliptice”.
„Mi-ar plăcea, totuşi, ca şi analiştii economici de la noi să fie puţin mai cumpătaţi în aprecieri, prezentând scene apocaliptice, pentru că nu era cazul să anunţăm o stagnare pe trimestrul II. Da, există presiuni de încetinire economică pe care le avem în vedere. Tocmai de aceea, cel mai important lucru este recuperarea întârzierilor pe zona de investiţii, ce ne poate aduce într-un perimetru de echilibru şi de ţinere sub control a unor situaţii, având în vedere factorul de multiplicare al investiţiilor atât publice, dar şi încurajarea investiţiilor private. Un alt motiv pentru care am suplimentat pe partea aceasta de investiţii private cu un miliard de lei. Interesul nostru este ca economia să funcţioneze”, a precizat Adrian Câciu.
