VIDEO. Guvernul Orban a adoptat alte 3 proiecte de legi pentru care își va angaja răspunderea

 “Florin Cîțu: Este primul buget pe care cred că-l face un guvern în ultimii ani de zile pe date reale și știu că au fost tot felul de discuții în spațiul public și despre cum au fost alocați banii, dar atunci când introduci date reale în buget este clar că trebuie să fii atent cum îi redimensionezi.

 

În același timp, este primul buget care a avut ca obiectiv eliminarea risipei banului public și alocarea resurselor către acele sectoare cu prioritate, către acele sectoare productive din economie.

 

Este un buget fundamentat pe o creștere economică de 4,1%, o dinamică ce este în linie cu ceea ce vedem în estimările instituţiilor private, a instituţiilor publice financiare internaționale, Comisia Europeană, Fondul Monetar și așa mai departe.

 

Deci nu este o estimarea care iese din zona acestor instituții și este cu un deficit bugetar estimat pentru 2020 de 3,59% din PIB. Aici veniturile bugetului cresc puțin față de 2019, dar nu foarte mult la 31,7% din PIB versus o execuție, credem noi, de 31,4% din PIB.

 

Şi aici vreau să fiu foarte clar. Da, puteam să mă uit la îmbunătățirea colectării, de exemplu, nu, ne uităm și vom face acest lucru în 2020, dar ar fi fost o prostie să fundamentezi un buget pe ceva ce încă nu este realizat. Pentru că s-a facut acest lucru în ultimii ani și aţi văzut că de fiecare dată execuția bugetară arăta că veniturile au fost supradimensionate.

 

Clar, în 2019 veniturile au fost supraestimate, știm foarte bine, cu 18 miliarde. Mai bine mergem cu date reale, mergem pe ceea ce putem să colectăm astăzi, în funcție de execuția anului 2019 și după aceea vedem dacă în timpul anului avem surprize pozitive.

 

 

 

Eu sunt sigur că o să avem surprize pozitive și cred că în vară fundamentarea, rectificarea bugetară va fi una pozitivă pentru prima oară cred că în ultimii ani, cu adevărat pozitivă, adică veniturile vor fi mai mari decât cele estimate și vom putea să redistribuim acești bani către domeniile productive din economie.

 

Pe partea de cheltuieli, este clar că a trebuit să arătăm o reducere ca procent din PIB. Suntem un guvern responsabil, suntem un guvern care trebuie să repare ceea ce s-a stricat în ultimii trei ani de zile și care respectă de fapt toate tratatele, încearcă să respecte toate tratatele internaționale pe care le-a semnat România.

 

Promisiunea noastră faţă de Comisia Europeană este că vom reveni la un deficit sub 3% din PIB în 2022. Discuțiile pe care le-am avut şi cu Comisia Europeana, cu Fondul Monetar, și cu instituțiile financiare private, chiar și cu agenţii de rating au arătat foarte clar că, da, vrem consolidare fiscală, vrem să arătăm că acest guvern nu irosește banii, dar în același timp, în condițiile unei economii globale care stagnează, să nu spunem că încă încetinește, o reducere a deficitului bugetar, astăzi, sub 3% din PIB ar fi însemnat o frână mult prea puternică pentru economie.

 

Politica fiscală nu o să mai fie o sursă de volatilitate în economie, trecerea la politica fiscală prociclică pe care am văzut-o în ultimii ani, deși aici prociclică înseamnă o politică fiscală care exagerează dinamica economică doar artificial, la o politică fiscală neutră nu se face peste noapte.

 

Vrem să reducem costurile tranziției de la o politică fiscală la politică fiscală neutră, de la una prociclică la una neutră, cât de mult posibil și de aceea gradual vom reduce deficitul bugetar sub 3% din PIB. În același timp, am discutat și așa aceasta este și propunerea mea pentru colegii noștri din Uniunea Europeană, în special la ECOFIN am discutat despre asta și vom discuta în continuare, să ne permită în perioada în care PIB-ul crește sub PIB-ul potențial, deci dinamica economiei este sub PIB potențial, această depășire de deficit de 3% să meargă către investiții.

 

Este un principiu pe care vrem să îl prezentăm și arătăm că această depășire nu o să fie depășire care se duce către cheltuieli neproductive din buget, se vor duce către finanțarea investițiilor, investiții cu care cred că partenerii noştri internaţionali sunt de acord, dar vom mai discuta pe această temă.

 

În același timp, bugetul este fundamentat pe o serie de măsuri care vor fi prezentate de domnul cancelar după ce o să termin cu bugetul. Le-am prezentat deja în spațiul public, le știți, nu le mai repet acum.

 

 

Poate dacă o să aveți întrebări. Am văzut în spațiul public câteva mesaje în ultimele zile și iarăși trebuie să fim foarte clari și să eliminăm orice urmă de dubiu sau fake-news, care a apărut în spațiul public. Nu scad bugetele nici la educație, și nici la sănătate. Dacă cineva era curios, se uita, de exemplu, la Ministerul Sănătății la redistribuirea banilor între Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, acolo a trebuit să punem în plus trei miliarde de lei la CNAS.

 

Ştiţi foarte bine că sunt cheltuieli și cu salarii, și cu concediile medicale, decontarea concediilor medicale și a trebuit să acomodăm acest lucru, dar bugetul sănătății și al CNAS crește cu 100 de milioane față de anul trecut.

 

La educație, la fel, avem o creștere de la 32 de miliarde la 32,8 miliarde, deci nu există scăderi nici la sănătate, nici la educație, asta în condițiile în care am moștenit o economie și un buget într-o situație dificilă. Am putut și a trebuit să arătăm și o consolidare fiscală în perioada următoare. Mă opresc aici cu informațiile. Ştim sigur că le-ați văzut. Vă aștept cu întrebări, dacă sunt întrebări pe buget.

 

Voiam să mai fac o precizare. Am uitat la educație, salariile, pentru că a fost discuția și CES, ieri, salariile profesoriilor au fost incluse atât creșterea de la 1 ianuarie cu 1/4 din diferența din 2022, dar și creșterea de 1 septembrie, care aduce salariile profesorilor care trebuiau să fie în 2002 la anticipat. Este inclusă în buget.

Reporter: Deci este inclusă şi aceea în buget.

 

Florin Cîțu: Este inclusă şi aceea în buget, ca să nu mai existe nici un fel de dezbatere în spațiul public. Ştiu și îi mulțumesc premierului pentru înțelegere, a fost o decizie pe care Ministerul Finanţelor a anunţat-o ieri. Banii sunt acolo, deci să nu mai avem discuția despre asta în spațiul public.

 

(…)

 

 

 

Reporter: Premierul spunea la începutul ședinței de guvern că deficitul bugetar ar depăși, ar ajunge la 5,7% dacă s-ar aproba cele două măsuri dezbătute astăzi în parlament. Am văzut că la una a fost retrimisă, cea cu TVA a fost retrimisă în comisii, a rămas dublarea alocațiilor copiilor. Ce efect va avea?

 

Florin Cîțu: Da, alocațiile pentru copii înseamnă un impact bugetar de şase miliarde de lei, ceea ce a însemnat că deficitul bugetar ar crește la 4,1% din PIB. (…) Cred că da, va fi o decizie… Când este legea în vigoare, o să fi promulgată, bineînțeles în acest buget nu puteam să includem ceva ce nu este în vigoare. Legislația în vigoare astăzi este în acest buget. După ce sunt promulgate aceste legi, bineînțeles că ele devin lege și trebuie luate în considerare.

 

Reporter: Le luaţi în considerare?

 

Florin Cîțu: Le aplicăm….

 

Ionel Dancă: Bugetul actual este construit pe prevederile legale din vigoare.

 

Reporter: Deci alocaţiile se dublează.

 

Ionel Dancă: În momentul de faţă bugetul pe care l-a prezentat domnul ministru nu include această măsură. După ce această lege va intra în vigoare după promulgare vom analiza la momentul respectiv.

 

Florin Cîțu: Trebuie aplicat, trebuie făcute norme de aplicare şi vor fi aplicate. În acest buget nu sunt incluse.

 

 

Reporter: Care va fi impactul? Spunea domnul Ludovic Orban, înainte de ședința de guvern, undeva la 18 miliarde, dacă ne referim la alocații și la reducerea TVA.

 

Florin Cîțu: 11,8 miliarde reducerea TVA, 6 miliarde impactul alocaţiilor, deci aproape 18 miliarde.

 

Reporter: Suportă bugetul țării o astfel de cheltuială?

 

Florin Cîțu: Deficitul ar fi fost de 5,1% din PIB. Cred că 5,1% din PIB, cam acolo am ajuns, sau 5,2, nu ştiu exact.

 

Reporter: Domnul Orban spusese 5,7 parcă sau 5,6, ceva de genul…

 

Florin Cîțu: Mergem cu domnul premier. Nu, calculul arată 5,1 – 5,2, dar nu ştiu exact în acest moment care sunt calculele.
Reporter: Poate ne explicaţi puţin şi care sunt variantele, soluțiile, de unde veţi face rost de bani pentru a plăti această dublare a alocațiilor până la urmă, mai ales că deja știți care ar fi impactul?

 

Ionel Dancă: Urmează să analizăm, să facem o analiză de impact și să vedem care sunt măsurile necesare pentru aplicarea sau nu a acestor propuneri de măsuri.

Reporter: Dacă dublarea alocațiilor intră în vigoare, ar putea guvernul să dea ordonanță de prorogare?

Ionel Dancă: Suntem pe un scenariu și repet, haideți să discutăm pe date reale. În momentul de față discutăm despre bugetul construit pe legislația în vigoare.

 

 

Reporter: Referitor la buget, președintele Klaus Iohannis anunța ieri că a avut o solicitare expresă către guvern, astfel încât cifra alocată pentru investiții să fie mai mare față de anul trecut. V-aş ruga să precizați care ar fi fost discuțiile cu președintele și în ce domenii se vor face aceste investiții? Chiar dacă cifra este de doar 4,5%, cel puțin în buget.

Florin Cîţu: Acum, sunt două lucruri aici. Nu pot să spun ce am discutat cu domnul preşedinte. Dacă domnul preşedinte vrea să spună, atunci va spune domnia sa. Sumele alocate pentru investiţii nu sunt de doar, sunt de 4,5% din PIB, ceea ce înseamnă cu mult peste ceea ce alocă alte ţări mai bogate în Uniunea Europeană. 50,5 miliarde faţă de 44,4 miliarde anul trecut, deci, creştere şi nominală, și ca procent din PIB, sunt banii, care jumătate sunt din fonduri europene, jumătate de la bugetul de stat suportați și ați văzut cum sunt alocați, sunt anexele la buget, la Ministerul Transportului, sunt şi la alocare. Deci, sunt mai multe proiecte. Dar, clar pentru noi, este important să începem Sibiu-Pitești anul acesta. Să începem spitale regionale anul acesta, să începem documentația. Poate și aeroportul la Brașov, am alocat și pentru acesta bani, sunt 50 de milioane alocați, să începem și anul acesta. Deci, sunt câteva proiecte pe care eu le-am văzut, dar clar, în anexă sunt mult mai multe.

 

 

Reporter: Domnule ministru aş insista, spuneaţi că aţi purtat discuţii cu cei de la Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar Internaţional. Când aţi purtat aceste discuţii şi dacă în cadrul discuţiilor pe care le-aţi avut cu Comisia Europeană aţi luat în considerare şi o creştere mult mai mare a deficitului bugetar, apropo de alocaţiile crescute care ar duce deficitul la 4,1% din PIB?

 

Florin Cîţu: Discuţiile sunt continue şi cu FMI şi cu Comisia Europeană. Avem discuţii săptămânal aproape, pe mai multe teme, dar am fost şi la ECOFIN, FMI a fost în România. Deci, au fost momente când a trebuit să discutăm despre execuţia bugetară. Nu.

 

Eu am vorbit foarte clar şi strategia fiscal-bugetară, care acum este pentru noi lege, este aprobată, ar trebui să arate o consolidare fiscală în perioada următoare. Dacă această lege va trece şi va fi promulgată, trebuie să găsim resurse să ne încadrăm în acest deficit bugetar. Nu ne permitem să depăşim 3,59%, 3,6 % pentru anul viitor, pentru că vom fi penalizaţi de pieţe internaţionale.

 

Şi am spus şi aseară, şi v-o spun în continuare, ceea ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României, eu nu ştiu ce se întâmplă acolo, dar aceşti oameni trebuie să înţeleagă, colegii mei, parlamentarii, trebuie să înţeleagă, trebuie să înţeleagă că nu se răzbună pe mine, pe Florin Cîţu. Ei se răzbună pe români. Pentru că orice depăşire a deficitului bugetar şi a limitelor înseamnă costuri de finanţare mai mari pentru România şi înseamnă ocolirea României de investitorii străini.

 

Această instabilitate politică va avea efecte, nu pentru mine. Ei încearcă să se răzbune pe mine, pe Florin Cîţu. Nu e pentru mine. Este împotriva românilor. Şi asta trebuie să înţeleagă.

 

Reporter: Aşadar, v-aţi pregătit pentru acest scenariu, de creştere peste 4% a deficitului?

 

Florin Cîţu: Nu. Nu. Deficitul nu va fi depăşit, vă spun încă o dată. Trebuie să găsim soluţii să rămână în 3,6, pentru că eu nu sunt ministrul iresponsabil, nu voi arunca costul deciziilor în parlament asupra românilor.

 

Reporter: Şi cum veţi face acest lucru? Din împrumuturi? Cum veţi gestiona?

 

Florin Cîțu: Împrumuturile nu sunt o soluţie, împrumuturile doar acoperă deficitul, mai mare înseamnă că-l acoperă. Nu. Soluţiile sunt, ori tăierea de cheltuieli, ori venituri mai mari. Nu vom introduce taxe, asta vă spun sigur. 

 

 

Reporter: Referitor la bugetele serviciilor secrete au existat două modificări, ieri, în ședința CSAT. V-aş rugat să ne spuneți către ce merg banii alocați către STS şi SIE ?

 

Florin Cîțu: Ambele instituții au în derulare proiecte de investiții. Banii merg către investiții, sunt minimum din ce puteam să le oferim. Au  cerut mult mai mult, nu s-a putut în acest moment. Sunt proiectele de investiții. Suntem, știți foarte bine, în parteneriat cu NATO, suntem aici lângă Rusia. Ni s-a explicat foarte bine că este nevoie de acești bani, dar le-am oferit mai puțin decât şi-ar fi dorit. Banii nu se duc la salarii, nu se duc pe alte bunuri, servicii, se duc direct la cheltuieli de capital.

 

 

 

Violeta Alexandru: Înainte de cele câteva concluzii privind bugetul asigurărilor sociale de stat aş dori să punctez faptul că echipa guvernamentală a găsit astăzi soluția, prin adoptarea unei hotărâri de guvern, pentru ca salariații inspectoratelor teritoriale de muncă să-și poată primi salariile integral, aferente lunii noiembrie, respectiv să se poată plăti taxele aferente acestor salarii.

 

Cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat din nou cabinetul a fost de acord ca suma totală să crească cu  23,31%, ca atare avem un buget de 87,464 de miliarde lei, din care vă punctez câteva schimbări față de 2019.

 

În primul rând, cheltuielile de personal sunt dimensionate la 370 de milioane de lei, înseamnă o creștere de 8,5% față de 2019. Cu privire la capitolul general “Asistență socială”, cheltuielile legate de pensii sunt și ele dimensionate de așa manieră încât fondurile să ajungă pentru creșterea pensiilor, pentru că veți vedea în fila de buget o creștere cu 23,42%, adică un buget pe 2020 de 86,500 de miliarde de lei.

 

Sunt prinse aici și sumele necesare pentru ajutoarele de deces, pentru tot ce înseamnă accidente de muncă, pentru biletele de tratament, pentru pensionari și pentru toate celelalte cheltuieli necesare.

 

Pentru capitolul de “Bunuri și servicii” din bugetul asigurărilor sociale de stat este o creștere de 17,96%, deci, aproape 18%. Se referă la tot ce înseamnă cheltuieli pentru serviciile de transmitere a pensiilor către pensionari, respectiv alte cheltuieli administrative care să asigure livrarea pensiilor către pensionari – este și aici o creștere de aproape 18%/…./ și, nu în ultimul rând, au fost prevăzute și cheltuieli suplimentare pentru investiții.

 

E vorba despre cheltuieli pentru infrastructura soft, pentru tot ce înseamnă platformele care astăzi ne creează o serie de probleme, pentru tot ce înseamnă calculul pensiilor, pentru tot ce înseamnă aspecte sociale.

 

Sunt prevăzute creşteri care ne duc la un buget de 12.000.600 de lei. În esenţă, am găsit toată înţelegerea şi deschiderea din partea membrilor cabinetului pentru suplimentarea acestui buget, înţelegând să respectăm legea în primul rând şi, implicit, pe toţi cei care sunt astăzi în nevoie, pe pensionarii care au dreptul să-şi primească pensiile conform legii şi la timp, respectiv pe toate celelalte categorii care beneficiază de diferite tipuri de servicii de sprijin şi această creştere se reflectă în bugetul asigurărilor sociale de stat din care v-am extras câteva concluzii. Sunt prinse acolo şi taxe pentru participarea României în structuri internaţionale, care se dedică problematicii pieţei muncii şi problematicii legate de pensii şi bineînţeles sunt acoperite toate cheltuielile, aşa cum am spus, privind asistenţă socială. Vă mulţumesc!

 

 

Reporter: Ce se întâmplă cu pensia minimă?

 

Violeta Alexandru: Cu privire la pensia minimă, în acest moment plafonul este acelaşi din anul anterior. Aprecierea noastră a fost că în raport cu presiunea pe bugetul pe 2020 cuantumul trebuie să rămână acelaşi.

 

Reporter: Vorbim de 704 lei, da?

 

Violeta Alexandru: Da, vorbim de 704 lei.

 

Reporter: Deci cresc toate pensiile…

Violeta Alexandru: Este vorba despre pensiile celor care nu au cotizat în sistemul de pensii şi pentru care statul găseşte totuşi îndreptăţit să acorde o sumă pentru acoperirea…

 

Reporter: Nu sunt numai cei care nu au cotizat, ci sunt mai mulţi alţii. Adică…

 

Violeta Alexandru: Este adevărat, insuficiente pentru nevoile acestor oameni. Iar principiul pe care-l aplicăm în ceea ce priveşte sumele prevăzute pentru pensii, aşa cum cunoaşteţi, se axează pe contributivitate.

 

Acesta este principiul corect pe care ne axăm în toate estimările pe care le-am prins în buget şi ne vom ţine de el.

 

Ionel Dancă: Până la momentul respectiv, doamnă ministru, dacă-mi permiteţi, se vor căuta soluţii şi se vor face, dacă se vor găsi resurse care să permită o corelare sau o compensare faţă de ceilalţi beneficiari ai drepturilor la pensie. În momentul în care vom avea aceste resurse identificate se va lua o decizie în consecinţă.
Violeta Alexandru: Să ştiţi că se fac în acest moment eforturi pentru găsirea unei soluţii. La momentul rectificării bugetare vă puteţi aştepta din partea noastră să venim cu o iniţiativă în guvern în acest sens. Nu ignorăm problema, suntem foarte concentraţi pe acest aspect şi în cursul anului viitor vom încerca să identificăm soluţii şi veţi vedea din partea noastră o iniţiativă pe această temă.

 

 

Reporter: Dar în septembrie vom vedea punctul de pensie la 1.775 de lei ?

 

Ionel Dancă: În momentul de faţă aceasta este prevederea bugetară inclusă în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, dar a fost o discuţie în şedinţa de guvern de astăzi legat de ce se întâmplă cu pensia socială minimă şi a rămas că vom căuta soluţii pentru identificarea unor resurse care să permită eventual şi creşterea acestei îndemnizaţii.

 

Reporter: Deci punctul de pensie creşte sau nu de la 1 septembrie 2020? Că noi nu am înţeles!

 

Ionel Dancă: Da, creşte! De câte ori să spunem? De la începutul anului cred că am spus de nenumărate ori.  

Violeta Alexandru: Sumele sunt clare în buget.

 

Ionel Dancă: Legea pensiilor se aplică aşa cum este ea în vigoare, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea punctului de pensie cu 40% de la 1 septembrie. Această prevedere are alocare bugetară asigurată în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

 

 

Reporter: O întrebare pentru domnul Dancă. S-a trimis deja solicitarea către parlament pentru angajarea răspunderii pe cele trei pachete de legi? Şi dacă astăzi are loc şedinţa birorurilor permanente, asta înseamnă că pot depune parlamentarii amendamente inclusiv până luni?

 

Ionel Dancă: Vă răspund mai întâi la întrebare, după care o să vă rog să-mi permiteţi să prezint şi al treilea proiect de lege pentru care guvernul a solicitat angajarea răspunderii. Da, pentru cele trei proiecte de lege prezentate astăzi şi adoptate în şedinţa de guvern, a fost trimisă scrisoare către conducerea celor două camere pentru convocarea birorurilor permanente şi stabilirea datei la care guvernul se va prezenta pentru angajarea răspunderii.

 

În momentul de față, această solicitare este trimisă la parlament, asta era întrebarea, dacă nu greşesc.

 

 

Al treilea proiect de lege pentru care guvernul își va angaja răspunderea în fața parlamentului este proiectul de lege pentru corectarea unor prevederi din Ordonanța 114 și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Așa cum bine știți, unul dintre angajamentele principale ale actualului guvern, menționat în programul de guvernare, votat în parlament, a fost corectarea măsurilor nocive pentru economie introduse prin Ordonanța 114.

 

Este un semnal important pe care guvernul vrea să îl transmită în economie către investitor, către piețele financiare, că suntem hotărâți să reparăm tot ceea ce s-a stricat în economie și să readucem climatul economic într-o zonă de predictibilitate și de deschidere față de mediul de afaceri. Astfel, prin proiectul de lege adoptat astăzi în ședința de guvern pentru corectarea măsurilor prevăzute în Ordonanța 114 salvăm Pilonul II de pensii, administrat privat.

 

Este o chestiune pentru care guvernul, condus de premierul Ludovic Orban, a militat întotdeauna, de a stimula și încuraja sistemele alternative pentru acumularea unor pensii private și în acest sens au fost corectate măsurile care ar fi dus la distrugerea și naționalizarea Pilonului II de pensii administrate privat, așa cum au fost ele adoptate de fosta guvernare PSD.

 

Prin proiectul de lege de astăzi se renunță la cerințele legate de majorarea de capital pentru administratorii fondurilor de pensii, se reduc comisioanele de administrare pentru Casa de Pensii și ASF, lăsând mai mulți bani în conturile participanților la Pilonul II de pensii și se elimină opționalitatea participanților între Pilonul I și Pilonul II de pensii.

 

O altă măsură importantă în ceea ce privește corectarea prevederilor Ordonanței 114 este desființarea mecanismului pervers de împrumuturi fictive prin Fondul de Dezvoltare și Investiții, o schemă de ocolire a deficitului bugetar pentru care în acest moment guvernul este pregătit să își angajeze răspunderea, vorbim despre un fond de dezvoltare și investiții fără nici o alocare bugetară reală, ci doar ca o schemă de împrumuturi pentru autorități locale, care au fost păcălite și încurajate să depună cereri de finanțare în valoare de nu mai puțin de 10 miliarde de euro în cadrul acestui fond.

 

Au fost semnate contracte în valoare de 6,6 miliarde de lei, pentru care finanțările vor fi diminuate la valoare avansurilor și deconturilor deja primite, astfel încât Fondul de Dezvoltare și Investiții, după finalizarea contractelor semnate, cu lucrări recepționate și efectuate la data intrării în vigoare a acestei legi, se va desființa.

 

Va fi preluat la Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației în vederea desființării. În energie, de asemenea, prevederile din Ordonanța 114, care au atras o schimbare de optică a investitorilor şi de perspectivă chiar, România fiind ameninţată la vremea aceea cu schimbarea perspectivei de rating din cauza acestor măsuri în sectorul energetic, în primăvara anului trecut, aceste prevederi legate de taxarea cu 2% din cifra de afaceri a companiilor energetice și plafonarea prețului la producător pentru producătorii de gaze și pentru furnizorii de energie electrică la 68 de lei pe MW/oră au fost abrogate și au fost introduse prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieței de gaze și de energie electrică, astfel până la 31 decembrie 2020 pentru piața de energie electrică și până la 1 iulie pentru piața de gaze naturale.

 

Fondurile colectate în baza taxei de 2% pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic, colectate la ANR vor fi transferate la Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în vederea sprijinirii programelor de eficiență energetică și a programelor de protecție a consumatorului vulnerabil.

 

Vorbim de o sumă de aproximativ 600 de milioane de lei. De asemenea, au fost abrogate prevederile din sectorul telecomunicații, atât în ceea ce privește taxarea acestor companii, cât și regimul contravențiilor în acest domeniu, și nu în ultimul rând au fost abrogate prevederile legate de taxarea activelor bancare.

 

Au fost măsuri care au produs grave prejudicii pentru economia românească, pe care actualul guvern, în primele zile ale mandatului, își propune să le corecteze și să vină cu soluții pentru a reda încrederea investitorilor în economia românească.

 

O altă serie de prevederi au fost incluse în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare. Unele au fost incluse în Ordonanța 114 și au trebuit corectate, altele au trebuit introduse ca urmare a noii strategii fiscal-bugetare aprobate de guvern, care stă la baza legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Astfel, indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora vor fi înghețate în anul 2020 la nivelul aferent lunii decembrie 2019.

 

De asemenea, indemnizația de hrană și indemnizația de merit se păstrează la nivelul anului 2019. Beneficiarii dreptului de pensie, pentru limită de vârstă sau pentru pensie anticipată sau anticipată parțial, atât din sistemul public de pensii, cât și din alte sisteme reglementate prin legi specifice nu vor putea cumula pensia cu veniturile realizate în cadrul instituțiilor publice, indiferent de modul de finanțare și subordonare al autorităţilor și instituțiilor publice în care sunt angajați cu contract de muncă.

 

Prevederile legate de cumulul pensiei cu salariul nu se aplică pentru persoanele care au durata mandatului stabilită prin Constituție. Regimul detașărilor a fost, de asemenea, reglementat prin acest proiect de lege astfel încât nu vor mai fi permise detașările din sectorul privat în instituțiile publice; detașările se vor putea face doar cu personal angajat în instituții și autorități publice.

 

De asemenea, a fost regândit modul de alocare a sporului pentru condiții periculoase și condiții vătămătoare, după cum urmează: pentru condiții periculoase sau vătămătoare personalul salarizat poate primi un spor de 25% din salariul de bază minim brut pe țară.

 

Argumentul care a stat la baza acestei prevederi are în vedere eliminarea discriminăriilor produse în mod artificial între diferite categorii de angajați expuși în aceeași măsură condițiilor de muncă periculoase sau vătămătoare. Cu alte cuvinte, în condiții periculoase sau vătămătoare, în condiții de muncă periculoase sau vătămătoare, în aceleaşi condiții angajații trebuie să beneficieze de același spor, care are o raportare la salariul minim brut pe țară de 25%. Deci nu se mai raportează acest spor la cuantumul salariului de bază al angajatului, ci este un procent fix din salariul minim brut pe țară, respectiv 25%.

 

Acestea sunt principalele prevederi adoptate astăzi în proiectul de lege privind unele măsuri fiscale bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru care guvernul urmează să-și angajeze răspunderea în fața parlamentului. Dacă sunt întrebări.

 

Reporter: Bună ziua. În ce privește modificarea la Ordonanța 114 în domeniul energiei premierul Orban a acuzat ANRE că a reintrodus acel procent de 2% pentru operatori în tarifele de distribuție și transport. Ați introdus cumva în acest proiect o reglementare care să reducă nivelul acestor tarife?

 

Ionel Dancă: Vorbim despre taxa de 2% pe cifra de afaceri pentru operatorii din sectorul energetic?

 

Reporter: Da.

 

Ionel Dancă: Aceasta va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2020.
Reporter: Dar alte prevederi care să împiedice ANRE să reintroducă cumva o astfel de taxă în alte costuri sunt cuprinse…?
Ionel Dancă: Nu poate să o facă ANRE decât prin inițiativă legislativă, ori…

 

Reporter: Nu, există un ordin al ANRE care stabileşte nişte tarife valabile pentru anul viitor.

 

Ionel Dancă: Ceea ce face ANRE este să reglementeze condițiile din piața reglementată. În ceea ce privește costurile, metodologia, modul în care se recunosc și se calculează rata de rentabilitate a capitalului investit pentru furnizorii de energie electrică sau de gaze există o metodologie, care se aprobă prin ordin al președintelui ANRE, și care urmează să fie elaborată, această metodologie, în perioada următoare, în consultare cu ceilalți actori instituționali interesați. Adică, în acord cu strategia națională în domeniul energetic.

 

Reporter: O lămurire pe cumulul pensie-salariu. În afară de excepţiile despre care aţi vorbit se vehiculase iniţial şi faptul că ar putea apărea excepţie pe învăţământ şi sănătate. Întrebarea mea este dacă se ia în calcul, dacă s-a luat în calcul şi în cazul în care vă va apărea problema că nu veţi avea specialişti cu care să acoperiţi partea asta care este foarte importantă, mă refer aici la educaţie şi la sănătate. Ce se va întămpla în acest caz, pentru că putem vorbi de o scădere a calităţii actului efectiv.

 

Ionel Dancă: Dar nu este vorba despre o interzicere. Cei care sunt angajaţi într-o instituţie publică, fie că vorbim de o instituţie publică din sănătate sau educaţie, trebuie să opteze pentru pensie sau pentru continuarea activităţii şi desfăşurarea activităţii şi remunerarea salarială a activităţii respective, evident cu recalcularea contribuţiilor la sistemul public de pensii care să se regăsească în momentul încetării activităţii în domeniul în care este angajat.

 

Reporter: Şi vizavi de riscul de care v-am întrebat?

 

Ionel Dancă: În momentul de faţă nu este, nu se prezintă un risc în această privinţă, pentru că nu îi este interzis nimănui dreptul la muncă în orice domeniu de activitate. Este o chestiune de opţiune. Nu avem date la acest moment care să ne indice că ar exista un risc de blocare a unor activităţi. În domeniul sănătăţii, cât şi în domeniul educaţiei nu avem în acest moment elemente. De altfel, datele care stau la baza expunerii de motive indică un număr de aproximativ până în 15.000 de persoane. O parte dintre ei sunt în domeniul sanitar, o parte în domeniul educaţiei. Vom vedea la momentul respectiv dacă sunt blocaje, dacă sunt situaţii care reclamă o intervenţie de o altă natură, vom analiza şi vom decide.

 

Reporter: Şi aţi calculat care va fi impactul din momentul în care se va alege fie, fie?

 

Ionel Dancă: Impactul bugetar – nu am cifra la mine acum să vă comunic, o să o punem la dispoziţie imediat.

Reporter: Există un termen până la care trebuie persoanele care cumulează pensia cu salariul să ia o decizie? Adică sunt stabilite deja?

 

Ionel Dancă: Da, sunt prevederi incluse în proiectul de lege, sunt 15 zile. Da, termenul este de 15 zile lucrătoare de la data intrării în vigoare.

 

Reporter: Tot despre impact voiam să vă întreb şi eu, dar despre impactul îngheţării salariilor demnitarilor, dacă îl aveţi?

 

Ionel Dancă: Era…, deci impactul, la această măsură, dacă nu greşesc, impactul era, depăşea 300 de milioane de lei.
Reporter: Şi încă o clarificare, există şi categorii, în final, de demnitari care vor fi exceptate de la acest lucru? Exista o discuţie săptămana trecută în PNL.

 

Ionel Dancă: De la îngheţarea indemnizaţiei?

 

Reporter: Îngheţarea salariilor demnitarilor.

 

Ionel Dancă: De la îngheţarea indemnizaţiei, nivelul indemnizaţiei nu cunosc excepţii la această măsură”.