Steatoza hepatică non-alcoolică (SHNA) sau ficatul gras, așa cum este denumită popular această afecțiune, este o boală frecvent întâlnită, dar de foarte multe ori silențioasă. Apare la persoane care beau foarte puțin alcool, sau chiar deloc, inclusiv la copii. Caracteristica principală este acumularea de grăsimi în ficat, însoțită de o inflamație a țesutului hepatic.
Deși mulți dintre cei afectați nu știu că au această boală, pentru că se simt bine, SHNA poate progresa, din păcate, către ciroză hepatică, stadiu în care ficatul este lezat și fibrozat și nu mai este capabil să funcționeze normal.
De unde ni se trage
Cauzele apariției steatozei non-alcoolice nu sunt foarte clar cunoscute. Cel mai frecvent apare la persoane de vârstă mijlocie, supraponderale sau chiar obeze.
Mulți pacienți cu SHNA au analizele de sânge modificate, adică transaminazele (ALAT și ASAT) crescute, la fel și colesterolul si trigliceridele și mulți au diabet, dar nu toate persoanele obeze au SHNA, la fel cum nici toți bolnavii de diabet.
Mai mult chiar, unii bolvavi cu SHNA nu au diabet, nu sunt obezi și au un nivel normal al grăsimilor din sânge! Printre factorii de risc incriminați în apariția acestei boli se numără:
- dislipidemia
- rezistența la insulină
- anumite medicamente, pesticide
- boala Wilson
- by-pass-ul gastric
- eliberarea de proteine inflamatorii (citokine) de către celulele grase
- stress-ul oxidativ de la nivelul celulelor hepatice
Boală cu efect întârziat
Simptomele sunt puține, sau chiar lipsesc în stadiile precoce ale bolii. Pacienții se simt bine în general, iar în momentul în care încep să se simtă slăbiți, obosiți, sau să piardă în greutate, boala a progresat.
Dacă apare retenția de lichide (edemele/ascita), pierderea de masă musculară sau icterul, s-a instalat deja ciroza. Această evoluție poate dura ani, sau zeci de ani.
Cum o depistăm și cum ne tratăm
Diagnosticul de certitudine se pune prin puncție-biopsie hepatică și/sau Steatotest.
Investigațiile suplimentare se recomandă atunci când pacientul prezintă o creștere a transaminazelor ALAT și ASAT, fără motiv aparent (medicamente, hepatită acută, consum excesiv de alcool) iar investigațiile imagistice arată o hepatomegalie (creștere în volum a ficatului) cu încărcare grasă.
În prezent, din păcate, nu există un tratament specific pentru această boală. Se impun, în schimb, o serie de recomandări igieno-dietetice și de stil de viață:
- pacienții supraponderali sau obezi trebuie să slăbească
- dietă echilibrată, hipolipidică, cu aport scăzut de grăsimi animale, hipoglucidică, dar bogată în fructe și legume
- exerciții fizice zilnice
- evitarea consumului de alcool
- evitarea tratamentelor medicamentoase care nu sunt neapărat necesare
Există o serie de abordări terapeutice experimentale, care folosesc antioxidanți (vitamina E, seleniu, betaina) pentru reducerea stress-ului oxidativ celular, sau medicamente utilizate în tratamentul dislipidemiilor sau al diabetului.
Studiile sunt în curs, iar rezultatele vor fi publicate în următorii ani.
