Dacă toți avem dureri de cap, nu toți avem migrene. Și asta pentru pentru că migrena este într-o altă ligă, unde ar fi însă preferabil să nu „jucăm”. Migrena este o durere de cap (cefalee) de intensitate moderată sau severă, care durează între 3-4 ore și 3-4 zile, localizată de obicei pe o jumătate de cap (hemicranie) și are un caracter pulsatil, recidivant, putând fi însoțită de greață, vărsături, sensibilitate la zgomote și lumină.
Semne de avertizare
Cam 20% dintre persoanele afectate de migrenă au și semne de avertizare (aură), care apar cu aproximativ 30 de minute înainte de declanșarea cefaleei. În timpul aurei, bolnavul poate avea:
- Fenomene vizuale, precum pete, lumini intermitente sau linii ondulate
- Amorțeli sau furnicături în mâini, picioare, față, buze
- Dificultăți de vorbire
Există și un așa-numit prodrom, adică unele persoane “simt” că se apropie criza migrenoasă cu 1-2 zile înainte, timp în care pot avea:
- constipație
- sete intensă și urinare frecventă
- schimbări de dispoziție, de la depresie la euforie
- rigiditate a gâtului
- pofte alimentare
Migrena este o problemă de sănătate destul de comună, afectând, în medie, 1 din 5 femei și 1 din 15 bărbați. Poate debuta în copilărie, adolescență sau tinerețe.
Tipuri de migrenă
- migrena cu aură, unde există semnele premonitorii
- migrena fără aură, cel mai frecvent tip de migrenă, când durerea apare brusc, fără semne de avertizare
- migrena silențioasă, sau aura fără migrenă, situație în care pacientul experimentează semnele premonitorii, dar fără cefalee
- migrena menstruală, care apare la femei în perioada menstruației
Factorii declanșatori ai bolii
Cercetătorii nu cunosc cu siguranță cauzele acestei afecțiuni, dar există cu siguranță o legătură genetică. Nu este foarte clar de ce unele persoane au migrene și altele nu. Este posibil ca anumite gene să predispună la apariția migrenei, ca rezultat al anumitor factori declanșatori (triggeri):
- hormonali
- emoționali (stress, anxietate, șoc, depresie)
- fizici (oboseală, tulburări de somn, hipoglicemie, activitate sexuală)
- de mediu (lumină puternică, zgomote, fum de țigară, anumite mirosuri, umiditate excesivă)
- medicamentoși (somnifere, nitroglicerină, contraceptive, terapie de substituție hormonală)
- alimentari (vin roșu, ciocolată, cafea, glutamat de sodiu)
Migrena poate fi cauzată de dezechilibre ale unor substanțe din creier, cum ar fi serotonina, al cărei nivel scade în timpul unei crize. Acest lucru determină nervul trigemen să elibereze niște neuropeptide care afectează meningele (învelișul creierului), apărând astfel migrena.
Simptome ale migrenei
- Durere puternică, pulsatilă, caracteristic pe o jumătate de cap (hemicranie). Există și cazuri, mai rare, cu durere în ambele jumătăți.
- Durere în spatele ochilor
- Greață, sau vărsături, sau ambele
- Intensificarea durerii în prezența luminii, a zgomotelor sau a unor mirosuri
- Tulburări de vorbire (mai rar)
- Uneori durerea poate fi atât de severă încât bolnavul nu-și poate desfășura nici una din activitățile zilnice
Cele trei condiții
Nu există teste care să demonstreze că aveți migrenă. Diagnosticul se pune prin examen clinic și prin întrebări în legătură cu starea de sănătate și stilul de viață.
Migrenele sunt confundate adesea cu alte tipuri de cefalee, ca de exemplu cu cele produse de sinuzită.
Diagnosticul de migrenă se pune dacă se îndeplinesc simultan următoarele 3 condiții:
- Dacă ați avut 5 sau mai multe dureri de cap fără aură (sau 2 cu aură)
- Durerea durează între 4 și 72 de ore, fără tratament
- Aveți greață, vărsături, sau durerea se înrăutățește în prezența luminii sau a zgomotelor
Investigațiile imagistice (CT, RMN) nu sunt de folos, decât în măsura în care este necesară excluderea altor diagnostice (tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale)
Medicamente și iar medicamente…
Tratamentul vizează înlăturarea durerii și a simptomelor însoțitoare (tratamentul crizei) și prevenirea viitoarelor crize.
Tratamentul crizei migrenoase se poate face cu medicamente din următoarele categorii:
- Antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, indomethacin)
- Paracetamol
- Combinații din cele de mai sus, plus cofeină
- Antiinflamatoare steroidiene (prednison, dexametazona
- Triptani (ex. sumatriptan, almotriptan, zolmitriptan, eletriptan)
- Ergotamina
- Antiemetice (metoclopramid, clorpromazina)
- Codeina
Tratamentul de prevenție se prescrie din urmatoarele clase de medicamente:
- Beta blocante (propranolol, metoprolol, timolol)
- Blocanți de canale de calciu
- Anumiți inhibitori de enzimă de conversie (lisinopril)
- Antidepresive (amitriptilina, venlafaxina)
- Anticonvulsivante (valproat, topiramat
- Botox ( injectat în muschii frunții și ai gâtului)
Tratamentul se prescrie de către medicul de specialitate (neurolog), ținând cont de particularitățile fiecărui pacient. Informațiile din acest articol sunt cu caracter general și nu țin loc de consultație medicală!
