Dacă sunteți preocupați de hipertensiunea arterială și de nivelul de colesterol, ar trebui să luați în calcul și monitorizarea trigliceridelor.
Ba chiar ar trebui să faceți o prioritate din asta. Ultimele studii arată că nivelul ridicat al colesterolului nu este în mod obligatoriu asociat problemelor cardiace sau de circulație, în schimb trigliceridele scăpate de sub control sunt.
Practic, acestea sunt grăsimile din sânge formate de excedentul de calorii care nu sunt “arse” imediat, fapt care duce în mod inevitabil la un risc crescut de boli cardiovasculare și pancreatice.
Caloriile pe care nu le “ardem”, ne bântuie
De câte ori mâncăm, organismul nostru transformă caloriile de care nu are nevoie imediat, în trigliceride, care sunt stocate în celulele adipoase. Între mese, ele sunt eliberate, prin control hormonal, pentru a ne furniza energie. Așadar, dacă obișnuim să consumăm mai multe calorii decât ardem, mai ales glucide și grăsimi, am putea avea hipertrigliceridemie.
Nivelul normal de trigliceride trebuie să fie mai mic de 150 mg/dl.
O valoare între 150 și 200 mg/dl este considerată crescută, dar încă acceptabilă, în timp ce valori peste 200 sunt mari și ne introduc pe un teritoriu periculos pentru sănătate.
Trigliceridele și colesterolul sunt două tipuri diferite de grăsimi. În timp ce colesterolul este parte componentă a celulelor și a anumitor hormoni, trigliceridele sunt depozite de energie. De regulă, la analize se măsoară ambele. Ideal ar fi ca înainte de recoltarea de sânge pentru analize, pacientul să “postească” 10-12 ore, pentru un rezultat cât mai corect al dozărilor.
Valori ridicate, consecințe complicate
Valorile crescute ale trigliceridemiei duc la îngroșarea pereților vaselor de sânge (ateroscleroză) și la rigidizarea arterelor. Pe scurt, crește riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și în general, crește riscul apariției bolilor cardiovasculare. Nu în ultimul rând, valorile extreme ale trigliceridelor (peste 1000 mg/dl) pot provoca apariția pancreatitei acute.
Deși poate apărea și ca tulburare de sine-stătătoare, de cele mai multe ori hipertrigliceridemia este parte a așa-numitului sindrom metabolic, un cumul de modificări care include hipertensiune arterială, diabet zaharat, nivel crescut de colesterol și obezitate.
Creșterea trigliceridelor poate fi și un efect secundar al unor tratamente cu beta-blocante, antiinflamatoare steroidiene, diuretice, contraceptive. De asemenea, hipertrigliceridemia poate fi un semn al unui diabet zaharat incorect tratat sau controlat, sau al unui hipotiroidism, ori al unei boli renale sau hepatice.
Șapte reguli simple pentru „îmblânzirea” trigliceridelor
- Reducerea aportului caloric.
- Scăderea în greutate, în cazul persoanelor supraponderale sau obeze.
- Mișcare, mișcare, mișcare! Minim 20-30 de minute pe zi!
- Evitarea alimentelor bogate în glucide (pâine, zahar, făină albă).
- Evitarea consumului de alcool. Alcoolul este bogat în calorii și glucide și crește spectaculos nivelul trigliceridelor, chiar în cantități mici!
- Înlocuirea grăsimilor animale saturate cu unele nesaturate, vegetale, cum ar fi uleiul de măsline. Consumul frecvent de pește bogat în acizi grași omega 3 și omega 6.
- Nu în ultimul rând, dacă schimbările în stilul de viață și alimentație nu sunt suficiente, medicul vă poate recomanda tratamente pe baza de fibrați, uleiuri de pește sau acid nicotinic.
